Victorie uriașă a diplomației române. Viktor Orban trăiește un coșmar în care Iohannis îl bântuie din nou

De ani și ani de zile guvernul lui Vitor Orban pompează zeci de milioane de euo și energie în vicleanul proiect Minority Safe Pack, prin care obțineau autonomie pe ccriterii etnice în Transilvania. S-au dat peste cap și chiar au reușit să obțină voturi de la europearlamentari români din USR-PLUS. Nu a fost suficient. Iohannis și cu Aurescu au arătat că România este o forță diplomatică, iar Comisia Europeană tocmai a anunțat oficial că nu va adopta nici o modificare legislativă cerută de inițiativa cetățenească Minority SafePack, privind întărirea drepturilor minorităților în Uniunea Europeană.

Citește aici, integral, răspunsul oficial al Comisiei europene, în limba engleză

Inițiativa Minority Safe Pack cuprindea 9 măsuri cerute Uniunii Europene în domenii ca învăţământ, cultură, drepturi lingvistice, politica regională, reprezentarea europeană a minorităţilor, reglementarea nediscriminării, a mediei publice şi în domeniul sprijinului acordat organizaţiilor minorităţilor naţionale.

Comisia Europeană a respins toate solicitările organizatorilor inițiativei, sprijinită activ de Viktor Orban, arătând fie că nu are competențe în domeniul drepturilor minorităților (politici ce aparțin exclusiv statelor membre), fie că a demarat deja inițiative care sprijină diversitatea culturală în UE.

Iohannis a creat un scandal internațional, ca semnal de alarmă în cancelariile europene

”Bună ziua, dragi români! Jó napot kívánok, PSD!”, spunea, aproape scrâșnind din dinți,președintele Klaus Iohannis pe 29 aprilie 2020, la Palatul Cotroceni,într-o apariție publică ieșită din tiparele cu care ne-a obișnuit actualul șef al statului.

”Este incredibil, dragi români, ce se întâmplă în Parlamentul României. PSD a ajutat UDMR să treacă prin Camera Deputaților o lege prin care dă autonomie largă Ținutului Secuiesc. Este incredibil unde s-a ajuns cu acest PSD!

Este incredibil ce înțelegeri se fac în Parlamentul României! În timp ce noi, eu, Guvernul, celelalte autorități ne luptăm pentru viețile românilor, ne luptăm ca să scăpăm de această pandemie, PSD, marele PSD, se luptă în birourile secrete din Parlament casa dea Ardealul ungurilor. Jó napot, Ciolacu!Oare ce v-a promis liderul de la Budapesta, Viktor Orbán, în schimbul acestei înțelegeri?(…)”, întreba public președintele, dând de înțeles că ar avea informații pe baza cărora face astfel de acuzații extrem de grave.

De fapt, Legea de la care a izbucnit scandalul politic fusese inițiată de UDMR și trecuse tacit de Camera Deputaților, după depășirea termenului de vot, ajungând la Senat.

Ce se ascunde în spatele proiectului lui Viktor Orban

Inițiativa civică europeană privind drepturile minorităților este, de fapt, un instrument al politicii naționalist-revizioniste a regimului Viktor Orban, pentru a obține noi privilegii pentru minoritatea maghiară din statele învecinate Ungariei, inclusiv autonomia de facto a Ținutului Secuiesc. În condițiile recrudescenței naționalismului în Europa, demersul Budapestei aprinde, practic, un fitil periculos la temelia UE. Aceasta, în condițiile în care Uniunea nu are în sfera sa de competență asigurarea unui cadru de drepturi colective pentru minoritățile naționale. Drepturile minorităților aparțin sferei de competență a statelor, conform Tratatelor UE.

Obiectivul Budapestei este de a obține o pârghie de acțiune, mai exact de presiune și șantaj, la nivel european. De aceea, Lorant Vincze a fost propulsat, acum câțiva ani, ca președinte al Uniunii Federale a Naționalităților Europene și angajat al Centrului de Studii ”Antall Joszef”, organizație de lobby la Bruxelles, finanțată de Oficiul Prim-ministrului Ungariei. Antall Joszef, primul șef de guvern maghiar după căderea comunismului, se declara, la acea vreme, premier pentru toți cei 15 milioane de etnici maghiari de pe teritoriul fostei Ungarii Mari, nu numai pentru cei 10 milioane de cetățeni unguri.

Din pozițiile respective, Vincze a coordonat campania de strângere de semnături pentru inițiativă – necesarul este de 1 milion de adeziuni. Din cele 1,2 milioane de semnături adunate, 700.000 provin din Ungaria și România. Pentru restul s-a recurs la ajutorul comunității maghiare din Slovacia și la organizații separatiste din UE – de la cele ale rusofonilor din Letonia, la cele catalane și basce din Spania. Odată încheiată procedura pentru inițiativă, Vincze a fost trimis de Budapesta ca membru în Parlamentul European, să pregătească procedura parlamentară.

În noiembrie, a existat o audiere a celor trei comisii europarlamentare de resort (petiții, drepturile omului și cultură), apoi, luni, 14 decembrie, a avut loc o dezbatere în plenul europarlamentar, urmând ca în sesiunea din această săptămână Parlamentul European să adopte o rezoluție pe subiect. Pasul final este comunicarea Comisiei Europene, care poate prelua sau nu din propunerile din inițiativă.

Comisia poate să respingă total inițiativa. De altfel, Comisia Europeană a și refuzat, inițial, înregistrarea ei în 2013, din cauză că sfera vizată depășește competențele UE. O decizie controversată a Curții de Justiție a UE a obligat Comisia să o accepte în 2017. De asemenea, Comisia poate să propună măsuri pentru concretizarea unor solicitări din inițiativa cetățenească instrumentată de Budapesta.

Ce propune inițiativa? Cele mai periculoase puncte sunt:

1. alocarea fondurilor europene pentru dezvoltare regională pe criterii etnice, cu organizațiile minorităților având rol de actor în distribuirea finanțării UE;

2. utilizarea limbilor minorităților în administrația publică și justiție.

La nivel general, UE ar urma să poată acționa pentru coordonarea sau completarea cadrului național al drepturilor minorităților. Faptul contravine Tratatelor UE, după cum s-a subliniat în repetate rânduri în dezbaterile din Parlamentul European. De altfel, se cere, fără niciun temei, completarea unor norme europene, precum art. 19 din Tratatul de Funcționare a UE, prin includerea apartenenței etnice la sferele reglementate pentru acțiunea europeană anti-discriminare. Ideea contravine dreptului european. O altă cerere ciudată vizează atribuirea unor mandate de europarlamentar pentru minoritățile din UE, trecând peste competența națională de organizare a sistemului electoral.

Tezele Budapestei au fost, în primă fază, sintetizate într-o rezoluție a Verzilor din Parlamentul European. Pentru a contracara demersul, principalele grupuri politice (Popularii, Socialiștii și Renew) au formulat o nouă rezoluție, echilibrată, conformă literei și spiritului tratatelor europene. Șase grupuri europarlamentare susțin, în total, această variantă, care are mari șanse de a trece la vot. Rămâne, ulterior, să se pronunțe Comisia Europeană, forul care are rolul de a anunța, printr-o comunicare, dacă și ce consideră util să pună în practică din inițiativa civică.