REVISTA PRESEI – Dacă în 2010, premierul de atunci Emil Boc făcea prima reformă a secretarilor de stat, reducând schema de la 100 al 50, venirea PSD-ului la guvernare și jocul alianțelor au făcut ca acum România să aibă 200 de astfel de demnitari, devenind probabil țara cu cei mai mulți secretari de stat ● „Legea fugarilor”, blocată de fostul Consiliu Superior al Magistraturii ● Germania, prima țară din Europa cu un milion de mașini electrice. ≣
Cum a ajuns România să aibă 200 de secretari de stat, de patru ori mai mulți decât în 2010
În 2010, la ieșirea din criză și a PSD de la Guvernare, Emil Boc făcea prima reformă a secretarilor de stat. Din 100, mai rămâneau 50. De atunci, numărul lor a crescut constant. În 2016, România avea 70 de secretari de stat, la care se mai adăugau 25 de șefi de instituții subordonate cu rang de secretar de stat.
Doi ani mai târziu, în 2018, numărul ajunsese deja la 135, cu tot cu instituțiile subordonate.
În martie 2023, reporterii Europa Liberă au numărat peste 200 de secretari de stat, directori sau membri în consiliile de administrație cu rang de secretar de stat, ori persoane din conducerea serviciilor de informații care au și ele rang de secretar de stat. Iar acțiunile Guvernului din ultimele luni arată că oficialii de la Palatul Victoria nu au de gând să se oprească aici, scrie Europa Libera.
„Legea fugarilor”, blocată de fostul Consiliu Superior al Magistraturii
Ministerul Justiției iniția, în mai 2022, un proiect de modificare a Codului penal, așa numita „lege a fugarilor”, care adăuga 3 ani la pedeapsa în cazul condamnaților care fug din țară, fiind acuzați de „evadare”.
Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) nu a fost de acord cu proiectul considerând că „nu se impune promovarea acestuia”.
Potrivit proiectului, persoanele condamnate definitiv care nu se predau în 7 zile de la pronunţarea sentinţei să primească în plus o pedeapsă pentru „evadare”, de până la 3 ani.
Fiind o lege care prevede modificarea Codului penal, Ministerul Justiței a cerut avizul CSM. În septembrie anul trecut, fostul Consiliului Superior al Magistraturii a dat aviz negativ proiectului, scrie PressHub.
Submarine, tancuri, drone: cu ce se mai înarmează România
În urmă cu mai bine de zece ani, într-o conferință susținută la București, strategul american George Friedman îndemna România să-și cumpere tancuri, explicând importanța acestor mașini clasice în cazul războiului modern.
Prea puține s-au schimbat între timp, România are tot 400 de tancuri, cele mai multe din regiune, dar toate provenite din perioada Pactului de la Varșovia, majoritatea depășite, dacă nu chiar nefuncționale. Doar aproximativ 50 au fost modernizate și dotate cu dispozitive moderne de observare, blindaj consolidat și comandă electronică.
Când Friedman vorbea despre necesitatea tancurilor, despre agresivitatea rușilor și dezbinarea europenilor, specialistul american încerca să explice auditoriului că, în cazul unui pericol iminent, România trebuie să se apere singură până la mobilizarea NATO. Și atunci, ca și acum, între România și Rusia există Ucraina, scrie DW.
Francezul din Mișca: Cine este Serge, străinul care, de peste 30 de ani, vine an de an cu ajutoare pentru oamenii de la țară
La 33 de ani de la căderea comunismului, românii au încă vie amintirea Revoluţiei şi a primilor ani de libertate. Mai rar au, însă, ocazia să afle cum i-au văzut străinii pe atunci. „Mizerie, sărăcie, frică”, aşa descrie atmosfera francezul Serge Grandvaux, ajuns prima oară în Bihor în vara lui 1990.
Impresionat de sărăcie, a revenit aici în fiecare an, mereu în satul Mişca, aducând ajutoare de la compatrioţi: haine şi alimente, medicamente şi jucării, chiar şi utilaje agricole ori cereale. După mai bine de trei decenii, încă este un binefăcător pentru săteni, scrie Bihoreanul.
Germania, prima țară din Europa cu un milion de mașini electrice
După China, care se apropie deja de 4 milioane de autovehicule propulsate exclusiv cu baterii, Germania este a doua țară din lume și, bineînțeles, prima din Europa care a depășit pragul de un milion de automobile electrice.
Chiar în momentul în care regimul subvențiilor la achiziția de vehicule electrice s-a modificat – fiind micșorate reducerile pe care le primesc cei care cumpără mașini cu baterii – Germania a reușit să atingă un prag istoric: un milion de automobile electrice înmatriculate.
Mai exact, până la 31 decembrie 2022, au fost înmatriculate 1.013.009 autoturisme exclusiv electrice, o creștere cu 63,8% față de finalul lui 2021.
Numărul este probabil egal cu cel din celelalte state europene la un loc, având în vedere că două dintre piețele majore ale Europei, Spania și Italia, nu au derulat programe de genul Rabla, cu impact major, iar Franța a avut un comportament oscilant dacă vorbim despre subvenții la electrice, scrie AutoCritica.
