UE, Rusia și SUA au purtat discuții secrete cu câteva zile înainte de blitzul din Nagorno-Karabah. Întâlnirea este un semn rar de diplomație între Putin și Occident pe un subiect de securitate la nivel înalt, în timp ce legăturile obișnuite au fost bulversate de război. Statele Unite au fost reprezentate la întâlnire de Louis Bono, consilier principal al Washingtonului pentru negocierile din Caucaz.
Înalți oficiali din Statele Unite și UE s-au întâlnit cu omologii lor ruși pentru discuții de urgență, nedivulgate, în Turcia, menite să rezolve impasul privind Nagorno-Karabah, cu doar câteva zile înainte ca Azerbaidjanul să lanseze luna trecută o ofensivă militară pentru a prelua teritoriul separatist de sub controlul etnicilor armeni.
Întâlnirea neoficială marchează un contact rar – chiar dacă în cele din urmă nereușit – între Moscova și Occident cu privire la o preocupare majoră de securitate, după ce invazia președintelui rus Vladimir Putin în Ucraina în februarie 2022 a dat peste cap diplomația obișnuită.
Un diplomat de rang înalt care are cunoștință despre discuții a declarat pentru Politico că întâlnirea a avut loc pe 17 septembrie la Istanbul, ca parte a eforturilor de a face presiuni asupra Azerbaidjanului pentru a pune capăt blocadei sale de nouă luni asupra enclavei și a permite intrarea convoaielor de ajutor umanitar din Armenia. Potrivit emisarului, întâlnirea s-a concentrat pe „cum să punem în mișcare nenorocitele de camioane” și să ne asigurăm că proviziile de alimente și combustibil pot ajunge la cei aproximativ 100.000 de locuitori.
Statele Unite au fost reprezentate de Louis Bono, consilierul principal al Washingtonului pentru negocierile din Caucaz, în timp ce UE l-a trimis pe Toivo Klaar, reprezentantul său pentru regiune. Între timp, Rusia l-a trimis pe Igor Khovaev, care este trimisul special al lui Putin pentru relațiile dintre Armenia și Azerbaidjan.
O astfel de interacțiune diplomatică la nivel înalt este rară. În martie, secretarul de stat american Antony Blinken și ministrul rus de externe Serghei Lavrov s-au aflat față în față în marja reuniunii G20 din India – dar Moscova a insistat că schimbul de informații a avut loc „în deplasare” și că nu au avut loc negocieri.
Într-o declarație furnizată pentru POLITICO, un oficial UE a declarat: „Credem că este important să menținem canalele de comunicare cu interlocutorii relevanți pentru a evita neînțelegerile”. De asemenea, oficialul a observat că Klaar a încercat să mențină liniile deschise pe numeroase fronturi în „ultimii ani”, inclusiv în discuțiile cu Khovaev și cu ministrul adjunct de externe rus Mihail Galuzin.
Un purtător de cuvânt al Departamentului de Stat al SUA a refuzat să comenteze întâlnirea, spunând doar că „nu comentăm discuțiile diplomatice private”.
Cu toate acestea, un oficial american familiarizat cu această chestiune, căruia i s-a acordat anonimatul pentru a discuta chestiuni diplomatice sensibile, a explicat că discuțiile au pornit de la înțelegerea faptului că Kremlinul încă deține influența în regiune. „Trebuie să putem lucra cu rușii în această privință, deoarece ei au influență asupra părților, mai ales că ne aflăm într-un moment precar în acest moment”, a declarat oficialul american.
Azerbaidjanul a lansat o ofensivă fulger împotriva Nagorno-Karabah la 19 septembrie, trimițând tancuri și trupe în regiune sub acoperirea unui bombardament puternic de artilerie. Liderii armeni din Karabah au fost forțați să se predea după 24 de ore de lupte crâncene care au făcut sute de morți de ambele părți. De atunci, guvernul armean afirmă că peste 100.000 de persoane și-au părăsit casele și au trecut granița, temându-se pentru viața lor.
Azerbaidjanul insistă că are dreptul de a lua măsuri împotriva „formațiunilor armate ilegale” de pe teritoriul său recunoscut la nivel internațional și s-a angajat să îi „reintegreze” pe cei care au rămas în urmă. Președintele Consiliului European, Charles Michel, a descris operațiunea militară ca fiind „devastatoare”, în timp ce Blinken s-a alăturat apelurilor adresate Azerbaidjanului „de a se abține de la noi ostilități în Nagorno-Karabah și de a oferi acces umanitar neîngrădit”.
