La interviul susținut la Ministerul Justiției, pentru funcția de șef al DIICOT, procurorul Daniel Horodniceanu, a arătat că, din 2007 și până în prezent, România nu a mai avut o strategie pentru combaterea criminalității organizate, iar cele ce au urmat anului 2007 au fost „nesatisfăcătoare”.
În opinia lui Horodniceanu e nevoie de o analiză națională a riscurilor pe crima organizată, care ar permite pe viitor crearea unei strategii și o prognoză privind dezvoltarea crimei organizate.
„Din 2007 și până în prezent România nu a mai avut o strategie pentru combaterea criminalității organizate. Strategiile sectoriale care există totuși în perioada aceasta, pentru că s-au mai realizat și planurile de strategie care au urmat acestor strategii, din punctul meu de vedere sunt nesatisfăcătoare. DIICOT-ul nu a fost consultat în aproape nici una dintre ele ”, a declarat Daniel Horodniceanu.
Lecția italiană
Procurorul spune că România ar trebui să învețe din lecțiile altor state la capitolul combaterii crimei organizate. El a dat exemplul Italiei și a citat din cartea „La mafia uccide d’estate”, scrisă de fostul ministru italian de Justiție Angelino Alfano.
„În care arată modul în care a acționat statul italian inițial, nerecuperând produsul infracțional de la grupările mafiote, a dus la rafinarea și găsirea de noi modalități și a investi banii în afaceri curate. Au pierdut foarte multe tempouri pe care și noi le pierdem în momentul de față. Iar statul, așa cum spune exact autorul ”Statul devine prizonierul crimei organizate”. El este sicilian și se referea la crima organziata din sudul Italiei. E o lecție învățată am putea să ardem etape și să nu așteptăm să se întâmple și la noi chiar toate lucrurile alea ca să putem să reacționă”, a menționat candidatul la șefia DIICOT.
DIICOT, o structură vulnerabilă
În cadrul interviului susținut la Ministerul Justiției, procurorul daniel Horodniceanu a enumerat și vulnerabilitățile DIICOT:
„- Aspecte de abordare strategică, cel mai iportant fiind caracterul eterogen caracterizat de viziuni parțiale și nesicronizate ale sistemului național de combatere a criminalității orgabnizate,
– Lipsa unei analize naționale de riscuri și amenințări, unitatea de investigații financiare subdeminsionată și neaflându-se în interiorul DIICOT, ci la poliție,
– Chestiuni legislative începând cu modificările legilor justiției, lipsa unei definiții clare a produselor cu efect psiho-activ,
– Anonimizarea coletelor care intră în țară, regelmentările interne ale Ministerului Public, în special ordine ale procurorului general,
– Cooperarea interinstituțională și contribuțiile furbnizorilor de produse de infromații prelucrate,
– Lipsa unui corp de poliție judiciară propriu, lipsa aplicațiilor de decriptare” a enumărat Horodniceanu”.
Procurorul Daniel Horodniceanu, în vârstă de 45 de ani, s-a aflat la conducerea DIICOT din mai 2015 și până în primăvara anului trecut. El a candidat pentru un al doilea mandat la șefia DIICOT, dar a pierdut în favoarea procurorului Felix Bănilă, apropiat al controversatului Tudorel Toader. După încheierea mandatului la șefia DIICOT, Horodniceanu s-a întors la DIICOT Iași.
Vineri, la sediul Ministerului Justiției, au fost audiați cei cinci candidați care aspiră la funcția de șef al DIICOT. Este vorba despre Teodor Niţă, Ioana Bogdana Albani, Elena-Giorgiana Hosu, Viorel Badea și Daniel Horodniceanu.
