Tudorel Toader, fost ministru al Justitiei in Regimul PSD-ALDE-UDMR, care a dărâmat Justiția și a clătinat statul de drept, sustine acum ca scrisoarea anti-Kovesi care a aparut in Financial Times, pe 7 martie 2019, nu i-a apartinut desi avea semnatura lui.
„Pe data de 7 martie, sper sa nu gresesc, 2019, era procedura de desemnare a procurorului sef european, si a aparut intr-un ziar de peste ocean o scrisoare cu numele meu, ministru al Justitiei inca, cu numele meu, prin care o denigram pe doamna Kovesi. Eu am aflat de aceasta scrisoare dupa ce ea a aparut in presa de peste ocean. Am intrebat, mi-a dat-o cineva, o doamna iarasi care este plina de morala, mi-a dat un email pe care il am si acum. Si-n care imi zice: am trimis la…, nu stiu ce, faptul era consumat. Orice as fi spus eu, ca nu eu, nu cutare, nu asta, dar zic cand ne-am vazut fata in fata: zic – aveti relatii cu revista aia asa mare, ca sa va publice acolo? Zice da, noi avem cunostinte, 40.000 de euro, am rezolvat problema”, a declarat Toader pentru Aleph News.
„Acum, eu tot amân de o zi-doua sa pun scrisoarea trimisa catre revista prin care cer simplu: va rog, a aparut la dumneavoastra, pe 7, la ora 14 si 19 minute, 7 martie 2019, scrisoarea cum ca eu as fi semnat si adresat impotriva doamnei Kovesi. Va rog sa ne spuneti cand ati primit-o, de la cine ati primit-o si cat v-a platit ca eu stiu raspunsul, dar sa ne clarificam. Si daca il voi primi, sper ca il voi primi, il voi face public, dupa cum voi face publica chiar si scrisoarea, dar asta-i continutul ei”, a mai spus Toader.
Financial Times a publicat in 2019 o scrisoare a ministrului roman al Justitiei, Tudorel Toader, in care acesta solicita ca Laura Codruta Kovesi, fost procuror-sef DNA, sa nu fie numita in functia de procuror-sef european.
Scrisoarea murdară publicata de Financial Times cu semnatura lui Tudorel Toader:
”Nu am nimic personal impotriva Laurei Codruta Kovesi, unul dintre cei trei candidati la postul de procuror-sef in nou creatul Birou al Procurorului European. Dar, din toate dovezile pe care le-am vazut – de la judecatori, procurori si alte surse credibile – ea nu ar trebui numita in aceasta pozitie de importanta vitala.
Strategia de investigare a doammnei Kovesi era bazata pe coercitie. Dupa plecarea doamnei Kovesi de la DNA, am descoperit ca, in perioada de patru ani in care s-a aflat la conducerea agentiei, DNA a deschis investigatii impotriva a 3.420 de judecatori si procurori – mai mult de jumatate din magistratura tarii. Tipic, aceste investigatii ramaneau deschise si nu se ajungea la un proces. Erau folosite ca mod de constrangere a sistemului.
Sectia de Investigare a Infractiunilor din Justitie, nou formata, independenta de DNA, a raportat recent ca a preluat peste 1.422 de dosare de la predecesorul sau din DNA. Aproximativ 70% erau initiate intern, nu ca raspuns la o acuzatie. Cele mai multe dosarelor ramaneau deschise si dupa doi ani, si conform raportului, erau initiate ca raspuns la deciziile judecatorilor, contrare dorintelor DNA.
Dana Girbovan, presedintele Uniunii Nationale a Judecatorilor din Romania, a numit raportul ‘socant’. Cand aceste metode nu reuseau sa puna presiune pe un judecator, se discuta despre demiterea lor din functie sau din dosarele in care DNA avea un interes specific.
Aceasta nu este justitie. Biroul Parchetului European trebuie sa ii urmareasca agresiv pe cei care incalca legea, dar nu prin sacrificarea respectului pentru drepturile umane in acest proces”.
