Președintele Klaus Iohannis a declarat miercuri că așteaptă ca PNL, USR Plus și UDMR să se înțeleagă asupra unui nume de premier și, dacă se va întâmpla acest lucru, el va accepta persoana respectivă, fie că este Ludovic Orban sau Florin Cîțu.
”Dacă se formează o coaliție care are majoritate în parlament și îl propune pe Orban, îl accept, îl desemnez”, a precizat șeful statului.
”Dacă îmi vin cu o propunere, o voi accepta. Că este Orban, îl accept. Că este Cîțu, îl accept”, a mai spus Iohannis.
Întrebat despre Nicolae Ciucă, posibil premier: ”În plină negociere, dați-mi voie să mă abțin de la sfaturi care nu mi-au fost cerute”.
Bate șaua ca să priceapă Barna
Chestionat în continuare despre motivul eșecului negocierilor, Klaus Iohannis a răspuns: ” Sincer? Motivul principal e că unii au încercat să negocieze via media, ceea ce nu se face. Negocierea se face în echipe de negociere. Prin astfel de negocieri nu se face decât să scadă încrederea publicului. Ne place sau nu, politicienii conduc țara. Știu cine a făcut această comunicare prin media, dar nu comentez”.
De asemenea, președintele a spus că nu există șanse să avem un guvern instalat până la Crăciun.
”Optimal ar fi să fie instalat noul guvern imediat după Crăciun, dar negocierile sunt negocieri. Nu cred că este bine să îi împingem prea tare de la spate pentru a nu face greșelile care s-au mai făcut la negocieri și apoi să se rupă coaliția”, a subliniat el.
“Suspendarea mea e o poveste cam fumată”
Întrebat despre posibila sa suspendare din funcție, variantă vehiculată de noul partid AUR, Iohannis a replicat: ”Suspendarea e o poveste cam fumată. AUR este o formațiune despre care nu se prea știe ce vrea și ce face în politică”.
”PSD nu negociază cu nici un alt partid, sau nici un alt partid nu negociază cu PSD. PSD a câștigat cele mai multe voturi, dar asta nu înseamnă că pot emite pretenții pentru guvernare. Constituția e foarte clară, un partid are dreptul să formeze guvernul dacă are peste 50% din voturi”, a ținut să precizeze Klaus Iohannis.
Șeful statului a vorbit și despre demisia lui Ludovic Orban din funcția de prim-ministru.
”Un gest corect și absolut onorabil în condițiile în care PNL a sperat să obțină cel mai mare număr de voturi. Mi-a spus înainte să își dea demisia”, a explicat el.
Și, totuși, Ciucă…
Președintele Iohannis a calculat matematic jocul numirii premierului. Nu are nevoie de un premier precum Cîțu, pe care îl consideră prea exaltat si cu un mare caăital negativ de imagine, dar nici pe Ludovic orban, care a devenit un fel de Dragnea, cu camarilă PNL-istă. Șeful statului a găsit omul perfect pentru a face echipă în persoana ministrului Apărării, generalul Nicolae Ciucă.
Pe lângă cariera impecabilă, înaltul ofițer și-a făcut „rodajul” în politică și administrație instituțională prin portofoliul ocupat. Mai mult, omul are o gândire structurată, cu viziune politică pe termen lung, dar și un lider excepțional, care știe să comande și să se înconjoare de consilierii de care are nevoie.
Vasile Dâncu (PSD), politician hârșit, este unul dintre puținii care au descifrat nominalizarea PNL. El a spus că nu crede că Florin Cîțu va ajunge la votul de învestire din Parlament, ci este doar o figură lansată de PNL pentru opinia publică, să se erodeze până când va fi anunțat un candidat surpriză.
Atuurile constituționale ale președintelui
Două articole din Constituție fac referire la desemnarea premierului, astfel:
„Președintele României desemnează un candidat pentru funcția de prim-ministru și numește Guvernul pe baza votului de încredere acordat de Parlament” (art. 85, alin. 1 – „Numirea Guvernului”, din Capitolul II – „Președintele României”)
Președintele „desemnează un candidat pentru funcția de prim-ministru, în urma consultării partidului care are majoritate absolută în parlament ori, dacă nu există o asemenea majoritate, a partidelor reprezentate în parlament” (art. 103, alin. 1 – „Învestiturea”, din Capitolul III – „Guvernul”).
Totodată, există și o decizie CCR din 16 februarie 2014, care interpretează prevederile articolului 103 din Constituție:
„Curtea constată că procedura de desemnare a candidatului la funcția de prim-ministru trebuie să aibă în vedere în mod concurent cele două criterii anterior menționate, pentru că nu se poate ignora nici rezultatul electoral al competitorilor electorali, dar nici finalitatea procedurii, respectiv desemnarea unui candidat care să poată asigura coagularea unei majorități parlamentare în vederea obținerii votului de încredere.
De aceea, Președintele României, neputând avea rol de decident în această procedură, ci de arbitru și mediator între forțele politice, are doar competența de a desemna drept candidat pe reprezentantul propus de alianța politică sau partidul politic care deține majoritatea absolută a mandatelor parlamentare sau, în cazul în care nu există o amenea majoritate, pe reprezentantul propus de alianța politică sau partidul politic care poate asigura susținerea parlamentară necesară obținerii votului de încredere al parlamentului”.
Nici Cîțu, nici Orban, nu au îanse să treacă de Parlament
Potrivit Constituției, premierul desemnat va cere, în termen de zece zile de la desemnare, votul de încredere al Parlamentului asupra programului și a întregii liste a Guvernului.
Programul și lista Guvernului se dezbat în Camera Deputaților și în Senat, în ședință comună, iarParlamentul acordă încredere Guvernului cu votul majorității deputaților și senatorilor, ceea ce e greu de crezut în cazurile Orban și Cîțu, dat fiind că niciunul dintre ei nu este înghițit de partidele din opoziție, dar nici de cele ale preconizatei alianțe.
Dacă premierul desemnat NU obține voturile majorității deputaților și senatorilor, procedura se reia, iar șeful statului va desemna un nou premier.
Dacă premierul desemnat obține voturile majorității deputaților și senatorilor, acesta, miniștrii și ceilalți membri ai Guvernului vor depune jurământul individual, în fața președintelui României.
Depunerea jurământului este, de altfel, și momentul în care Guvernul, în întregul său, și fiecare membru în parte începe să își exercite mandatul.
Iohannis poate amenința cu dizolvarea Parlamentului dacă nu este acceptată a doua propunere, adică Ciucă
Conform Constituției, după consultarea președinților celor două Camere și a liderilor grupurilor parlamentare,șeful statului poate să dizolve Parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare și numai după respingerea a cel puțin două solicitări de învestitură.
Discussion about this post