Specialiştii Centrului Naţional Cyberint, din cadrul Serviciului Român de Informaţii, au elaborat cinci scenarii posibile care vor afecta instituţiile publice în perioada alegerilor europarlamentare şi prezidenţiale din acest an, potrivit Agerpres. Specialiştii susţin că sistemele informatice, în timpul desfăşurării alegerilor din acest an, vor fi afectate de atacuri cibernetice ale unor actori externi cu relevanţă geostrategică să influenţeze procesul electoral.
Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) este o instituție administrativă autonomă care are misiunea de a asigura organizarea și desfășurarea alegerilor și a referendumurilor în România , precum și finanțarea partidelor politice și a campaniilor electorale, cu respectarea Constituției, a legii și a standardelor internaționale și europene în materie.
Centrului Naţional Cyberint acționează pentru prevenirea şi contracararea vulnerabilităţilor, riscurilor şi ameninţărilor la adresa securităţii cibernetice a României. Specialiștii Cyberint au elaborat cinci scenarii cu privire la pericolul din alegerile de anul acesta:
- Infectarea sistemelor IT&C utilizate în cadrul procesului electoral, prin atacuri cibernetice asupra Registrului Electoral Central şi asupra sistemelor informatice folosite la centralizarea şi numărarea voturilor. Un asemenea atac cibernetic ar afecta integritatea listelor de alegători, ar altera parţial rezultatul alegerilor şi ar aduce prejudicii de imagine pe plan intern şi extern
- Interceptarea comunicaţiilor existente între misiunile diplomatice ale României şi AEP prin atacuri cibernetice. În acest caz ar fi afectată integritatea datelor (prin modificarea numărului votanţilor) transmise de misiunile diplomatice către AEP şi ar duce la indisponibilizarea canalelor de comunicaţii utilizate de misiunile diplomatice.
- Operaţiuni de propagandă şi dezinformare – prin crearea de conturi false pe platformele de socializare şi transmiterea de informaţii false (fake-news) către un număr cât mai mare de persoane. Aceste operaţiuni pot favoriza un anumit candidat şi denigra un contracandidat, prin propagarea de ştiri false cu ajutorul „trolilor”.
- Distribuirea de documente cu caracter confidenţial obţinute ca urmare a unor atacuri cibernetice.
- Atacuri cibernetice asupra infrastructurilor IT&C ale unor trusturi media româneşti.
Recomandările specialiștilor Cybernet pentru combatarea atacurilor cibernetice
Specialiştii au mai multe recomandări pentru a preveni atacurile cibernetice în timpul alegerilor: testarea riguroasă a sistemelor informatice utilizate în procesul electoral, utilizarea de soluţii de back-up la intervale cât mai scurte de timp, derularea unor campanii de conştientizare la nivelul opiniei publice cu privire la riscurile asociate campaniilor de propagandă şi dezinformare.
Preocuparea specialiştilor români vine după ce, în ultimii ani, în prag de alegeri electorale, ”febra fake-news” este din ce în ce mai răspândită cu scopul de a defavoriza anumiți candidați.
Cele mai controversate atacuri cibernetice
Cele mai multe condamnări au fost aduse Rusiei, care a fost acuzată că stă în spatele unei serii de atacuri cibernetice în Occident. Olanda și Marea Britanie, apoi Statele Unite şi Canada au anunţat că au fost ţintele unor atacuri cibernetice.
În timpul alegerilor prezindențiale din Statele Unite ale Americii în 2016, candidatul Hillary Clinton a fost victima propagandei rusești, influențată de Donald Trump. Rusia a intervenit în alegerile din 2016, cu scopul de a stimula campania lui Trump. Interferența a inclus hacking-ul care viza Comitetul Național Democrat și e-mailurile fostului președinte al campaniei Clinton, John Podesta, precum și utilizarea conturilor false pentru a răspândi informații neadevărate. E-mailurile au fost transferate organizației WikiLeaks.
De asemenea, este din ce în ce mai evident că știrile false din Marea Britanie au ajutat la provocarea Brexit-ului. Au existat campanii agresive pro-Brexit prin utilizarea unor sisteme de „boţi” de către organizaţia rusească Internet Research Agency.
Conform The Telegraph, Facebook a fost acuzat de „răspândirea știrilor false”, după ce a difuzat anunțuri politice susținând că animalele pe cale de dispariție au fost amenințate – de Brexit. Gigantul online a fost plătit sute de mii de lire de către cele mai importante grupuri de campanie din Marea Britanie pentru a susține sprijinul pentru un al doilea referendum.
