„Cred că pentru ceea ce noi, europenii, am făcut în ultimii 3.000 de ani în întreaga lume, ar trebui să ne cerem scuze pentru următorii 3.000 de ani, înainte de a începe să dăm lecții de morală oamenilor”, își începe Gianni Infantino răspunsul la acuzațiile aduse de occidentali Qatarului pentru modul în care a organizat Mondialul, printe care și cea că ar fi folosit masiv muncitori migranți.
Șeful FIFA a spus că s-a confruntat cu discriminarea în Europa în copilărie. „Sunt [fiul] unor lucrători migranți – părinții mei munceau foarte, foarte mult, în condiții foarte, foarte dificile – nu în Qatar, ci în Elveția”, a spus el. „Știu”, a adăugat el, „ce înseamnă să fii discriminat, să fii hărțuit ca străin.”
.
Infantino a declarat că a ridicat problema lucrătorilor migranți cu autoritățile locale la prima sa întâlnire cu acestea, acuzând companiile europene că nu fac același lucru.
.
„Câte dintre aceste companii de afaceri europene sau occidentale, care câștigă milioane și milioane din Qatar sau din alte țări din regiune – miliarde în fiecare an – câte dintre ele au abordat drepturile lucrătorilor migranți cu autoritățile? Am răspunsul pentru voi: niciuna”, a declarat Infantino.
„Poți supraviețui trei ore fără o bere”
Infantino a abordat, de asemenea, decizia de ultim moment de a interzice vânzarea de bere pe stadioanele Cupei Mondiale, numind-o nimic mai mult decât un inconvenient pentru spectatori.
.
„Am încercat până la sfârșit să vedem dacă era posibil”, a spus Infantino despre permiterea vânzării de alcool. „Dacă timp de trei ore pe zi nu poți bea o bere, vei supraviețui”, a spus el. El a precizat că decizia a fost luată în comun de Qatar și FIFA.
.
„Poate că există un motiv pentru care în Franța, în Spania, în Scoția, alcoolul este interzis pe stadioane. Poate că ei sunt mai inteligenți decât noi, după ce s-au gândit că poate ar trebui să facem și noi asta”, a adăugat el.
.
Spectatorii din Qatar pot consuma alcool seara în „Festivalul Fanilor FIFA”, o zonă destinată petrecerilor care oferă, de asemenea, muzică live și activități, potrivit Associated Press.
.
Qatar a forțat anterior compania Budweiser – care are un contract exclusiv de vânzare a berii la meciurile de la Cupa Mondială – să mute standurile de bere în afara stadioanelor, deoarece oficialii qatarezi au dorit ca alcoolul să fie mai puțin vizibil. Acum, acesta a fost interzis cu totul.
.
Cupa Mondială începe duminică, cu un meci de deschidere între Qatar și Ecuador.
Controversele
Pe 20 noiembrie va începe una dintre cele mai controversate competiții sportive din istorie: Campionatul Mondial de Fotbal din Qatar 2022. Niciodată, probabil, nu au apărut atât de multe informații, de peste tot din lume, despre instituții, organizații, autorități sau chiar simpli suporteri care vor să boicoteze, într-o măsură mai mică sau mai mare, o competiție în care este implicat sportul rege.
.
Până și serviciul de streaming Netflix s-a simțit dator să pună umărul la scandal, lansând exact cu câteva zile înainte de debutul CM Qatar 2022 docu-seria „FIFA Uncovered”, în care cea mai importantă acuzație este cea referitoare la modul în care monarhia din Golf și-a cumpărat, la propriu, dreptul de a organiza competiția fanion a federației internaționale de fotbal.
.
Dar discuțiile despre moralitatea deciziei de a trimite Cupa Mondială într-un emirat din Orientul Mijlociu, guvernat de legea islamică, Sharia, sunt mult mai vechi și s-au întețit pe măsură ce ne apropiem de marele eveniment.
.
Aceste discuții țin de încălcarea drepturile omului, de mușamalizările a sute, chiar mii de accidente mortale întâmplate aici și, nu în ultimul rând, de argumente de ordin sportiv. În cele ce urmează încercăm să prezentăm principalele controverse din jurul acestui eveniment.
Există două direcții în care ar fi acționat reprezentanții micului dar prosperului stat din Golf: una ar fi plata directă a unor sume de bani unor membri cu drept de vot ai Comitetului Executiv al FIFA, chipurile pentru „dezvoltarea fotbalului” în țările de unde provin (dar fără niciun control în acest sens), iar a doua- implicarea intereselor geopolitice.
Politică și bani
În documentarul Netflix este citată avertizoarea de integritate Phaedra Almajid, membră a echipei de relații cu presa internațională a delegației Qatar, care povestește cum într-un hotel din Angola, cu zece luni înainte de votul FIFA, reprezentanții a trei țări din Africa (Nigeria, Coasta de Fildeș și Camerun) au primit câte 1,5 milioane dolari din partea reprezentanților emiratului.
.
Phaedra Almajid a fost concediată la scurt timp după evenimentul respectiv, iar șeful de campanie al Qatarului, Hassan Al Thawadi, a negat acuzațiile acesteia, atât la vremea respectivă, când povestea a apărut în presa internațională, cât și în documentarul Netflix.
.
Alte voturi ar fi fost obținute de Qatar prin mijloace, nu atât de directe, dar la fel de eficiente. De exemplu, Thailanda ar fi primit un contract avantajos de gaze naturale, iar un alt membru al Comitetului Executiv al FIFA a vândut un teren cu prețul de 32 de milioane de euro statului qatarez.
.
De asemenea, emirul Qatarului, Sheikh Tamim bin Hamad Al Thani, a făcut o vizită în Brazilia unde s-a întâlnit cu președintele (de atunci și de acum) Lula, iar apoi în presă a apărut informația despre investițiile în compania petrolieră Petrobras: „A fost un schimb de favoruri, nu a fost mită”, explică acum reprezentatul Braziliei la FIFA.
.
În ceea ce privește votul Franței, Michel Platini, care era atunci șeful UEFA, s-a dus la un prânz cu Sarkozy și cu fiul emirului din Qatar, cu nouă zile înaintea votului.
.
Ulterior, Platini a spus că a primit „un mesaj subliminal” de la președintele francez ca să voteze cu Qatar și nu cu SUA, care erau favorite să primească turneul din 2022.
.
După votul lui Platini pentru Qatar s-au întâmplat următoarele evenimente: fondul imobiliar din Qatar a cumpărat echipa Paris Saint Germain, apoi o televiziune importantă din această țară a plătit o avere pe drepturile de difuzare a campionatului francez de fotbal. Ulterior, Qatar a semnat și un contract de 7 miliarde de dolari cu Franța pentru furnizarea mai multor avioane de luptă Rafale.
Sclavia moderna și dubla măsură
Mulți ar putea spune acum că, totuși, aceste lucruri s-au petrecut demult și oricum FIFA nu este cea mai curată organizație din lume. Să nu uităm totuși că în 2015 mai mulți șefi FIFA au fost arestați de FBI pentru corupție și fraudă. Chiar Michel Platini și Sepp Blatter au fost anchetați și ulterior achitați de acuzațiile de fraudă.
Motivele de boicot mai des invocate, în special de suporteri, se referă însă la respectarea drepturilor omului în Qatar și la soarta muncitorilor imigranți care au lucrat din greu la ridicarea infrastructurii pentru acest campionat mondial.
Și la homofobia instituționalizată.
Qatar este printre cele 69 de țări din lume unde relațiile între persoanele de același sex sunt interzise. Și cu această ocazie o lume întreagă a aflat că nu toți suporterii sunt bineveniți la campionatul mondial, după ce unele hoteluri au anunțat că nu vor primi cupluri de același sex. „Vizitatorii trebuie să ne respecte cultura” s-au apărat autoritățile qatareze, care au dat totuși asigurări că nu vor face discriminări.
În ceea ce privește drepturile lucrătorilor, trebuie spus că muncitorii străini reprezintă între 85 și 88% din populația totală a emiratului, de 2,6 milioane de oameni.
Dintr-un raport al Human Rights Watch din 2012, lumea a putut să afle că acești oameni, adică inclusiv cei care au trudit pentru ridicarea stadioanelor, erau plătiți cu salarii între 8 și 11 dolari pe zi, pentru o muncă de 9-11 ore, în condiții extreme.
Dar asta nu era nu era nimic pe lângă adevăratele abuzuri: foarte des muncitorii străini primeau mai puțini bani decât scria în contracte, din cauza deducerilor ilegale și arbitrare făcute de angajatori pentru costurile vizelor, a lenjeriei de pat, a alimentelor, îngrijirii sănătății etc, chiar dacă legislația nu permitea astfel de lucruri.
După aceea, deși legile locale interziceau să fie mai mulți de patru muncitori într-o cameră, inspectorii HRW au găsit chiar și între 8 și 18 muncitori într-o cameră.
Apoi este vorba despre discrepanțele uriașe între rapoartele locale privind numărul muncitorilor străini morți pe șantiere și cele din evidențele ambasadele statelor respective.
De exemplu, în timp ce autoritățile din Qatar spuneau că doar șase muncitori au murit în ultimii trei ani, numai ambasada Nepalului avea în evidențe 191 de decese ale unor muncitori nepalezi în 2010, din care 19 în urma unor accidente la locul de muncă, iar 103 pentru că ar fi făcut stop cardiac, deși nu se încadrau în grupa de vârstă specifică pentru această boală.
Dar poate cel mai controversat aspect referitor la muncitorii străini din Qatar se referea la prevederile din așa-numita „the Sponsorship Law”. Aceasta oferea practic puteri nelimitate angajatorilor care i-au sponsorizat pe muncitorii străini aduși la muncă în emirat: le puteau anula vizele, îi puteau deporta sau, dimpotrivă, le puteau interzice să plece sau să-și schimbe jobul.
De asemenea, există practica aproape universală a confiscării pașaportului de către angajatori pentru a-i descuraja să-și schimbe angajatorul. Acest sistem care se chema „kafala” permitea abuzuri, inclusiv muncă forțată, până la achitarea integrală a datoriei pe care muncitorii o aveau față de angajatorii lor.
La presiunea Organizației Internaționale a Muncii, în 2020, Qatar a făcut câteva reforme cum ar fi introducerea unui salariu minim (274 dolari) și posibilitatea lucrătorului de a-și schimba jobul fără permisiunea angajatorului.
Cu această ocazie a fost dezincriminată fapta de „a fugi” de la angajator. Acum lucrătorul care vrea să-și schimbe jobul trebuie să notifice angajatorul și în același timp să notifice ministerul muncii din Qatar.
Tot ca parte a acestor reforme, regatul a operaționalizat și un fond pentru plata salariilor atunci când companiile intră în faliment.
Sigur că foarte mulți critici spun că aceste reforme au venit prea târziu, practic după ce infrastructura pentru Campionatul Mondial a fost deja construită, iar foarte mulți dintre muncitorii străini au ajuns acasă la fel de faliți cum au venit. Iar alții au ajuns în cosciuge, morți pe șantiere, fără ca familiile lor să beneficieze de vreo compensație.
În 2021 unele estimări vorbeau despre 6500 muncitori străini morți pe șantierele qatareze pentru campionatul mondial din 2022.
Din acest motiv există acum campanii în lume pentru a obliga Qatar, ca din banii obținuți din organizarea cupei mondiale, să plătească despăgubiri acestor oameni sărmani fără de care acest eveniment sportiv, la care se așteaptă să se uite 5 miliarde de oameni din toată lumea, nu ar fi putut exista.
Există totuși și analiști care preferă să vadă partea plină a paharului. Până la urmă Qatar nu și-ar fi îmbunătățit niciodată legislația privind drepturile muncitorilor dacă nu ar fi existat presiunea internațională prilejuită de organizarea acestui eveniment fotbalistic.
În orice caz, există multe campanii de boicotare a competiției, iar în acest context decizia Qatarului de a plătit suporteri din Anglia și Țara Galilor care ar urma să primească bilete gratis, cu condiția să scrie de bine pe rețelele sociale despre competiție nu a stârnit decât alte controverse.
Apelul la boicot al suporterilor Borussiei Dortmund (și a altor echipe din Germania), pe care l-am văzut zilele trecute, nu este unul singular. Există campanii de boicotare și în Franța, Spania și alte țări europene.
De pildă orașe precum Paris, Marseille, Lyon, Bordeaux sau Toulouse au refuzat să organizeze așa-numitele „fan zones”, unde suporterii se puteau aduna ca să se uite la meciuri. La fel și orașul Barcelona a anunțat că nu vor avea loc proiecții publice, așa cum se întâmpla de obicei la astfel de evenimente.
Căpitanii mai multor echipe, inclusiv Harry Kane din Anglia, și-au anunțat decizia de a purta banderole de culoarea curcubeului pentru a protesta împotriva tratamentului din Qatari asupra comunității LGBTQ. Echipa de fotbal din Australia a lansat un videoclip în care condamnă încălcările drepturilor omului în țara din Golful Persic.
