Se anunță anchete pentru „băieții deștepți” din Romsilva. Au „sechestrat” masa lemnoasă a României, sabotând două industrii: cea a prelucrării lemnului și cea a mobilei

Romsilva este acuzată că a condamnat la moarte două industrii care au un aport imens la bugetul de stat: industria de prelucrare a lemnului și industria moblei. Fără nicio explicație, Regia Națională a Pădurilor a blocat exploatarea masei lemnoase, astfel că numeroase fabrici de prelucrare a lemnului și de mobilă au început să se închidă, să se relocheze și să facă reduceri de personal. Surse din industriile de profil au declarat că mai mulți juriști lucrează la întocmirea unui dosar care să fie pus la dispoziția organelor de anchetă, pentru tragerea la răspundere a vinovaților de subminarea economiei naționale.

Situația este cu atât mai dramatică cu cât războiul a blocat singura sursă viabilă de import: Ucraina. Acum, opertorii economici din cele două branșe aduc lemn din Germania pentru a putea supraviețui la limita subzistenței. Specialiștii se întreabă de ce Romsilva lovește în cele două industrii, în condițiile în care România are excedent de masă lemnoasă, astfell că lozinca „Protejăm pădurile” nu are nicio susținere.

Primul șoc al politicii Romsilva a venit odată cu decizia de închidere a unor fabrici de panouri masive și a unor unități de producție de cherestea în sistem controlat, nu la nivel de gateriști ai mafiilor regionale. Era doar baza icebergului reducerilor de producție și închiderilor de capacități din industria lemnului, în condițiile în care pe indicii producției industriale încă din septembrie anul trecut asistăm la reduceri ale producției cu 10% față de lunile corespondente din 2020, adică din anul cel mai critic din punct de vedere economic al pandemiei. 

Reducerile de producție de regăsesc atât în industria lemnului cât și în industria mobilei. În condițiile unei oferte reduse cu 40% față de anii obișnuiți la licitațiile principale organizate de Regia Națională a Pădurilor și a unei creșteri de 2,5 ori a prețurilor de adjudecare a masei lemnoase pe picior, este normal să se reducă și să se închidă capacități de producție.

Dar dincolo de efectele macroeconomice, uneori mai abstracte și mai greu de perceput, provocarea artificială a crizei lemnului în România se răsfrânge în reducerea ofertei și în explozii de de prețuri la nivelul consumatorilor.

• prețurile cherestelei de rășinoase s-au dublat în ultimul an în România, de la o medie de 600-640 lei/mc la începutul anului trecut până la maxime de 1.500-1.800 lei/mc.
• prețul peleților a crescut cu 70-80%, de la 1.000 lei/tonă la 1.700 -2.000 lei/tonă.
• inclusiv în cazul mobilei, creșterile de prețuri sunt de la 15% la 60%, în funcție de calitate, cu creșteri mai mari pentru mobila bazată pe lemn masiv!

Criza din industria lemnului este una artificială, spun specialiștii, iar treptele escaladării ei au fost semnalate constant:

• la începutul anului 2021 au fost semnalate blocajele care vor fi induse de implementarea forțată, neadecvată și cu multe disfuncționalități tehnice a SUMAL 2.0. Blocajele induse pe termen scurt au condus la epuizarea stocurilor și începutul unei spirale a prețurilor. După depășirea problemelor inițiale, de operaționalizare și a disfuncționalităților tehnice, au rămas problemele de arhitectură, cu blocaje persistente în evaluarea masei lemnoase de pe micile proprietăți – un blocaj care a scos de pe piață un potențial de 3-4 milioane mc de pe micile proprietăți și vegetația din afara fondului forestier. De asemenea, au rămas costurile administrative induse și mai ales piedicile aduse libertății comerțului, proceduri greoaie și inaplicabile inclusiv pentru importuri.
• În toamna anului 2021, pe fondul deficitului artificial de resursă și a crizei de resurse energetice, prețul lemnului de foc a crescut cu 30-40%, iar în unele zone chiar mai mult, conducând la deturnarea resursei de calitate, necesară pentru industria lemnului, către lemn de foc.
• În toamna anului 2021 prețurile resursei de lemn – principalele sortimente industriale – erau deja duble față de începutul anului 2021. Bușteanul de rășinoase a ajuns de la 360 lei/mc la începutul anului la medii de 700 lei/mc și chiar mult peste aceste valori.
• Declinul producției industriei lemnului din România a început să fie vizibil în indicii producției industriale începând cu luna septembrie 2021, dar toate semnalele trase de către Asociația Industriei Lemnului – Prolemn au fost ignorate de autorități.
• Escaladarea cea mai gravă a crizei a fost determinată de promovarea de către Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a Ordinului 1947/2021 care prevede revizuirea retroactivă a evaluării de mediu a amenajamentelor silvice – inclusiv a celor care aveau un aviz de mediu legal emis și erau aprobate prin ordin de Ministru.
• Ordinul 1947/2021 și procedura de evaluare de mediu au potențialul de a forța revizuirea evaluării de mediu a amenajamentelor pentru 70% din suprafața pădurilor din România, conducând la  suspendarea  aplicării  amenajamentelor  pe perioada  revizuirii!
• Ordinul a fost atacat în contencios de  către  proprietari  de păduri  și ocoale  private și a fost suspendat în procedură prealabilă, dar incertitudinea persistă. Unele APM-uri opinează că suspendarea ordinului este aplicabilă doar celor care au dat în judecată, Ministerul nu a comunicat dacă începe o procedură de modificare a ordinului sau dorește implementarea în continuare a acestuia. Este un haos în care nu există nici o siguranță privind resursa care va fi disponibilă în piață.
• Sub presiunea acestui haos legislativ, Regia Națională a Pădurilor – Romsilva a luat o decizie pe care o considerăm greșită, de a oferi la licitațiile principale pentru producția anului 2022 un volum de doar 2,5 milioane mc, redus cu 40% față de valorile normale, în condițiile stabilirii unei cifre de recoltă de 9,5 milioane mc în 2022. Pentru comparație, posibilitatea de recoltă data de amenajamentele silvice pentru pădurile proprietate publică a statului comunicată de RNP – Romsilva este de 11 milioane mc, iar dacă se raportează volumul rămas de recoltat la perioada de valabilitate a amenajamentelor, posibilitatea de recoltă este de 13 milioane mc anual!
• Rezultatul acestei oferte reduse de masă lemnoasă în piață – prețurile de adjudecare au crescut către nivele de panică, nesustenabile, creșteri până la o medie națională de 391 lei/mc, o creștere de 250% față de prețul din urmă cu un an de zile, de 177 lei/mc.
• La rășinoase, prețul mediu național de adjudecare a fost de 573 lei/mc, cu un vârf de 718 lei/mc preț mediu la Direcția Silvică Suceava.
• Pentru comparație, bușteanul de gater de rășinoase, fasonat la drum auto, are prețuri de maxim 110 lei/mc în Europa. Comparați cu prețurile din România, luând în considerare că randamentul de sortare de la lemn pe picior în buștean de gater este de maxim 65-70% și trebuie adăugate și cheltuielile de exploatare!

România recoltează lemn mult sub media europeană

Fundamentele gestionării sustenabile a pădurilor sunt solide: suprafața pădurilor României crește constant, pădurile României au structuri primare, identic naturale într-o proporție foarte ridicată de peste 91%, cu o biodiversitate ridicată, recoltăm sub 40% din creșterea netă a pădurii, conform INS și Eurostat, mult sub media europeană de 70%.

Blocarea resursei de lemn subminează economia națională astfel:

• impact economic: cifră de afaceri- 7.1 miliarde euro. Exporturi – 3.5 miliarde euro anual.
• impact social: 150 000 locuri de muncă directe, 300 000 de locuri de muncă cu includerea efectului de antrenare pe orizontală.
• 5 milioane gospodării care se încălzesc cu lemn de foc – biomasă.

Impact de mediu:

• serviciile de mediu – beneficiile ecosistemice- aer, apă, protecție a solului, biodiversitate.
• 24 milioane tone CO₂ bilanț de fixare netă de carbon în păduri și produse din lemn.
• 14 milioane tone CO₂ salvate de la emisii prin utilizarea lemnului, prin efect de substituție al produselor din lemn, prin evitarea utilizării altor materiale cu amprentă de carbon mai mare.
• minim 13 milioane tone CO₂ emisii substituite prin energia termică folosită pentru încălzirea celor 3,5 milioane gospodării care se încălzesc cu lemne, prin evitarea folosirii combustibililor fosili!

Ce s-ar mai putea face pe ultima sută de metri…cubi

Pentru o revenire la normal, specialiștii propun următoarele măsuri care ar trbui luate urgent:

• eliminarea blocajelor induse de evaluarea de mediu a amenajamentelor silvice.
• stabilirea cifrei de recoltă și ofertarea de masă lemnoasă de către RNP – Romsilva cu respectarea Regulamentului de valorificare a masei lemnoase, HG 715/2021, art.5, la nivelul posibilității prevăzute de amenajamentele silvice.
• finanțarea sectorului forestier – pe linie de investiții în accesibilizarea fondului forestier și tehnologie de exploatare prietenoasă cu mediul, logistică pentru depozitare și sortare a masei lemnoase prin Planul Național Strategic 2023-2027.
• eliminarea barierelor și costurilor administrative inutile induse de SUMAL în circulația masei lemnoase, cu excederea cerințelor Regulamentului european 995/2010 (EUTR).

RNP Romsilva nu are nicio justificare reală pentru criza pe care a provocat-o, urmând ca organele de anchetă să scoată la lumină jocurile ascunse ale „băieților deștepți” care profită de pe urma ei.