Direcția Națională Anticorupție (DNA) a explicat miercuri că procurorul de ședință din dosarul lui Dragnea a invocat două excepții de neconstituționalitate, care în final au dus la amânarea cu mai bine de o lună a procesului. Din necesitatea de a se adapta la pozițiile inculpaților, a precizat că de regulă, invocarea uneia sau mai multor excepții de neconstituționalitate nu reprezintă motiv de amânare a unui proces.
Explicațiile DNA apar într-un răspuns transmis jurnalistei Ionela Arcanu, postat peFacebook.
Răspunsul integral transmis de DNA:
1. Invocarea de către procurorul de ședință a celor două excepții de neconstituționalitate s-a realizat în contextul în care a apărut necesitatea adaptării poziției procesuale a parchetului la solicitările formulate de către inculpații din cauză.
Concret, la termenul de judecată din data de 15.04.2019, s-au invocat:
Excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 29 din Legea nr. 78/2000, raportat la motivele de apel ale inculpaților Ş.O, D.N.L şi A.F care au solicitat casarea cu trimitere spre rejudecare în temeiul art. 421 pct.2 lit. b teza finală C.p.p., invocând decizia nr. 17 din data de 17.09.2018, pronunțată în recurs în interesul legii de către Înalta Curte de Casație și Justiție, avându-se în vedere şi faptul că, la același termen de judecată, apărătorul inculpatei A. F. a depus la dosar un supliment al motivelor de apel, supliment care vizează inclusiv aspectul că la instanța de fond, completul de judecată nu a fost unul specializat în fapte de corupție.
Excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 174 CP cu referire la art.154 alin 2 teza I din CP în interpretarea dată prin Decizia nr 5/11.02.2019 pronunțată în Recurs în interesul legii de către ICCJ a fost invocată în considerarea susținerilor apărătorului inculpatului D.N.L. (Liviu Dragnea – n. red.) care a cerut ca instanța să ia în discuție cererea de schimbare a încadrării juridice depuse de Parchet și să se pronunțe asupra acestei cereri înainte de intrarea în dezbateri pe fond, întrucât dacă instanța va respinge această cerere, apărarea va invoca prescripția răspunderii penale.Precizăm că cererea de schimbare a încadrării juridice a Parchetului a fost depusă la data de 18.03.2019 și are în vedere corecta încadrare juridică a faptelor reținute în sarcina unora dintre inculpați.
2. Amânarea cauzei nu a fost urmărită de procurorul de ședință, acesta solicitând explicit instanței să acorde inculpaților un interval de timp de 30 min pentru a lua la cunoștință de conținutul excepțiilor, urmând ca ulterior reluării ședinței să se pună concluzii pe admisibilitatea acestora.
Deși, potrivit dispozițiilor instanței de judecată, la data de 15.04.2019, motivul de amânare al cauzei a fost reprezentat de invocarea excepțiilor de neconstituționalitate de către procurorul de ședință, nu se poate concluziona că în lipsa invocării acestora, cauza nu ar fi suferit o nouă amânare care se putea datora chiar solicitărilor formulate de inculpați la începutul ședinței de judecată și cu privire la care instanța nu s-a pronunțat.Invocarea unor excepții de neconstituționalitate, de regulă nu reprezintă motiv de amânare a cauzei întrucât se pune în discuție doar îndeplinirea condițiilor de admisibilitate ale acestora, în conformitate cu prevederile art. 29 alin. 1-3 din Legea nr.47/1992.
3. Potrivit art. 67 alin 1 din Legea 304/2004 privind organizarea judiciară, procurorul participă la ședințele de judecată în condițiile legii și are rol activ în aflarea adevărului, iar potrivit alin 2 al aceluiași text de lege, procurorul este liber să prezinte în instanță concluziile pe care le consideră întemeiate, potrivit legii, ținând seama de probele administrate în cauză.Totodată, procurorul de ședință trebuie să-și adapteze conduita procesuală în raport de dinamica desfășurării cauzei, dinamică ce poate fi previzionată în ansamblu, însă caracterul ”surpriză” al cererilor formulate de inculpați sau al măsurilor dispuse de instanță din oficiu nu poate fi evitat.
4. Nu au existat niciun fel de presiuni.