MOSCOVA – Președintele Vladimir Putin a recunoscut că sancțiunile occidentale menite să priveze Kremlinul de fonduri pentru invazia sa în Ucraina ar putea da o lovitură economiei rusești. „Restricțiile nelegitime impuse economiei rusești ar putea avea într-adevăr un impact negativ asupra acesteia pe termen mediu”, a declarat Putin în declarații televizate miercuri, relatează de agenția de presă de stat TASS.
Este o recunoaștere rară din partea liderului rus, care a insistat în mod repetat că economia Rusiei rămâne rezistentă și că sancțiunile au afectat țările occidentale prin creșterea inflației și a prețurilor la energie.
Putin a declarat că economia Rusiei a crescut din iulie, în parte datorită legăturilor mai puternice cu „țările din Est și Sud”, referindu-se probabil la China și la unele țări africane. De asemenea, el a subliniat importanța cererii interne pentru economie, spunând că aceasta a devenit principalul motor de creștere.
Realitatea este mult mai dură
Veniturile guvernului rus s-au prăbușit cu 35% în ianuarie, comparativ cu anul trecut, în timp ce cheltuielile au crescut cu 59%, ceea ce a dus la un deficit bugetar de aproximativ 1.761 miliarde de ruble (23,3 miliarde de dolari).
Banca Mondială și Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică prognozează contracții de 3,3% și, respectiv, 5,6%, în 2023.
Fondul Monetar Internațional se așteaptă economia să se contracte cu cel puțin 7% pe termen mediu.
Ca răspuns la agresiunea Rusiei în Ucraina, țările occidentale au anunțat peste 11.300 de sancțiuni de la invazia din februarie 2022 și au înghețat aproximativ 300 de miliarde de dolari din rezervele valutare ale Rusiei.
Oligarhul rus Oleg Deripaska anticipează că Rusia s-ar putea trezi fără bani chiar de anul viitor
În urmă cu un an, când Rusia a lansat invazia pe scară largă a Ucrainei, țările occidentale au ripostat cu sancțiuni fără precedent pentru a pedepsi Moscova și pentru a pune presiune asupra președintelui Vladimir Putin. Scopul: să aplice o lovitură economică atât de severă încât Putin să se răzgândească asupra războiului său brutal.
Analiștii spun că dacă până acum sancțiunile doar au epuizat economia rusiei, în următoarele 12 luni ele vor începe să „muște”.
Uniunea Europeană – care a cheltuit peste 100 de miliarde de dolari pe combustibilii fosili ruși în 2021 – a făcut pași uriași în eliminarea treptată a achizițiilor. Europa și-a redus dramatic dependența de gazele naturale rusești anul trecut, a interzis oficial majoritatea importurilor de țiței rusesc pe mare în decembrie, iar în a adoptat un blocaj similar pentru produsele petroliere rafinate.
Aceste măsuri pun deja la grea încercare finanțele Rusiei, care se străduiește să găsească clienți de înlocuire dispuși să plătească prețuri ridicate. Guvernul a raportat un deficit bugetar de aproximativ 1.761 miliarde de ruble (23,5 miliarde de dolari) pentru luna ianuarie. Cheltuielile au crescut cu 59% de la an la an, în timp ce veniturile s-au prăbușit cu 35%. Vicepremierul Alexander Novak a anunțat că Rusia va reduce producția de petrol cu aproximativ 5% începând cu luna martie.
„Era profiturilor excepționale de pe piața de petrol și gaze pentru Rusia s-a încheiat”, a declarat pentru CNN Janis Kluge, expert în economia Rusiei la Institutul german pentru afaceri internaționale și de securitate.
Între timp, rubla s-a prăbușit la cel mai slab nivel față de dolarul american din aprilie anul trecut. Slăbiciunea monedei a contribuit la o inflație ridicată. Iar majoritatea întreprinderilor spun că nu pot concepe să se dezvolte în acest moment, având în vedere nivelul ridicat de incertitudine economică, potrivit unui sondaj recent realizat de un think tank rusesc.
Aceste dinamici plasează economia țării pe o traiectorie de declin și îl vor forța pe Putin să aleagă între intensificarea cheltuielilor militare și investițiile în bunuri sociale, precum locuințele și educația – o decizie care ar putea avea consecințe atât pentru război, cât și pentru susținerea acestuia de către publicul rus.
„Acest an ar putea fi cu adevărat testul cheie”, a declarat Timothy Ash, membru asociat în cadrul programului Rusia și Eurasia de la Chatham House, un think tank.
În încercarea de a aduce Rusia la respect pentru agresiunea sa, țările occidentale și-au folosit influența asupra sistemului financiar global, dezvăluind peste 11.300 de sancțiuni de la invazie și înghețând aproximativ 300 de miliarde de dolari din rezervele valutare ale țării.
În același timp, peste 1.000 de companii, de la British Petroleum la McDonald’s (MCD) și Starbucks (SBUX), au renunțat sau și-au redus operațiunile în țară, invocând opoziția față de război și noile provocări logistice.
Intervenția rapidă a băncii centrale a Rusiei, care a majorat ratele dobânzilor la 20% după invazie și a implementat controale valutare pentru a susține rubla, a fost, de asemenea, o forță stabilizatoare. La fel a fost și nevoia fabricilor de a crește producția de bunuri militare și de a înlocui articolele importate din Occident.
Rusia, al doilea mare exportator mondial de țiței, a reușit să trimită barili care ar fi mers în Europa către țări precum China și India. Uniunea Europeană, care a importat în medie 3,3 milioane de barili de țiței și produse petroliere rusești pe zi în 2021, a mai cumpărat 2,3 milioane de barili pe zi și în noiembrie, potrivit Agenției Internaționale pentru Energie (AIE).
„Este o chestiune de resurse naturale”, a declarat Serghei Aleksashenko, fost ministru adjunct de finanțe al Rusiei, la un eveniment organizat luna trecută de Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale, un think tank. Asta înseamnă că economia a cunoscut un declin, dar „nu un colaps”, a adăugat el.
2023 nu va mai fi ca 2022
Veniturile medii lunare ale Rusiei din exportul de petrol au crescut cu 24% anul trecut, ajungând la 18,1 miliarde de dolari, potrivit AIE. Cu toate acestea, o repetare a acestei performanțe este puțin probabilă, ceea ce prevestește decizii din ce în ce mai dificile pentru Putin.
Prețul barilului de țiței Urals, principalul amestec al Rusiei, a scăzut la o medie de 49,50 dolari în ianuarie, după ce embargoul petrolier al Europei – precum și un plafon de preț al Grupului celor Șapte – a intrat în vigoare. Prin comparație, referința globală s-a situat în jurul valorii de 82 de dolari.
Acest lucru sugerează că clienți precum India și China, văzând un grup mai mic de cumpărători interesați, negociază reduceri mai mari. Bugetul Rusiei pentru 2023 se bazează pe un preț al Uraliului de peste 70 de dolari pe baril.
Nici găsirea de noi cumpărători pentru produsele petroliere procesate, care sunt, de asemenea, supuse unor noi embargouri și plafoane de preț, nu va fi ușoară. China și India au propria lor rețea de rafinării și preferă să cumpere țiței, a remarcat Ben McWilliams, consultant în domeniul energiei la Bruegel.
Între timp, exporturile de gaze către Europa s-au prăbușit de când Rusia a închis conducta Nord Stream 1.
Guvernul Rusiei s-a bazat pe sectorul petrolului și gazelor naturale pentru 45% din bugetul său în 2021. În timp ce intenționează să maximizeze cheltuielile pentru apărare, veniturile mai mici înseamnă în mod inevitabil compromisuri. Planurile de cheltuieli pentru 2023 finalizate în decembrie au implicat o scădere a cheltuielilor pentru locuințe și asistență medicală, precum și o categorie care include infrastructura publică.
„Oricare ar fi resursele energetice obținute, acestea vor fi cheltuite pentru nevoile militare”, a declarat Gulnaz Sharafutdinova, director interimar al Institutului pentru Rusia de la King’s College din Londra.
Fondul Monetar Internațional se așteaptă în continuare ca economia Rusiei să crească cu 0,3% în acest an și cu 2,1% în următorul. Cu toate acestea, orice perspectivă este condiționată de ceea ce se întâmplă în Ucraina.
„Dacă economia se va micșora sau se va extinde în 2023 va fi determinată de evoluțiile din război”, a scris marți Tatiana Orlova, economist la Oxford Economics, într-o notă adresată clienților. Deficitul de lucrători legat de recrutarea militară și de emigrare reprezintă un risc cheie, a notat ea.
Impactul sancțiunilor occidentale se transformă în criză
Bloomberg Economics estimează că războiul lui Putin în Ucraina va tăia 190 de miliarde de dolari din produsul intern brut al Rusiei până în 2026, comparativ cu parcursul țării de dinainte de război.
Sectoarele care se bazează pe importuri au fost deosebit de vulnerabile. Producătorii autohtoni de automobile, cum ar fi Avtovaz, care produce emblematicele Ladas, s-au confruntat cu lipsuri de componente și materiale cheie.
Industria auto din Rusia era deja slăbită după ce companii precum Volkswagen (VLKAF), Renault (RNLSY), Ford (F) și Nissan (NSANF) au oprit producția și au început să își vândă activele locale anul trecut. Firmele chinezești și-au intensificat prezența, parte a unei tendințe mai largi. Chiar și așa, vânzările de mașini noi au scăzut cu 63% în ianuarie, de la an la an, potrivit Asociației Întreprinderilor Europene.
În toate sectoarele, firmele se străduiesc să își planifice viitorul. Un sondaj realizat în noiembrie de Institutul Stolypin de creștere economică în rândul a peste 1.000 de întreprinderi rusești a constatat că aproape jumătate dintre acestea intenționează să mențină producția în următorii unu-doi ani și nu se gândesc la creștere.
Grupul a declarat că acest lucru a contribuit la un risc ridicat de „stagnare pe termen lung a economiei rusești”.
Având în vedere angajamentul ideologic al lui Putin de a subsuma Ucraina, este puțin probabil ca acesta să dea înapoi, potrivit lui Sharafutdinova de la King’s College London. Dar fondul său de război „este probabil, inevitabil, să se diminueze”, a adăugat ea.
Prioritizarea cheltuielilor militare va avea, de asemenea, un cost social, cu o erodare „lentă și treptată” a standardelor de viață, a adăugat ea.
„În vremuri normale, am fi putut spune că populația ar fi protestat împotriva acestui lucru”, a spus Sharafutdinova. „Dar, desigur, acestea nu sunt vremuri normale”.
