DOSAR – Încă neadaptați la valorile europene, ucrainenii încă acționează pe tipar sovietic, mercând pe politica politica „faptului împlinit”, deși se află în faza incipientă a procesului de aderare la UE. În relația cu România, Kievul a depășit linia roșie de două ori în ultimele două luni. Prima dată, adoptând noua lege a minorităților. Bucureștiul a reacționat în forță, iar Kievul încearcă să dreagă busoicul, dar deja și-a compromis imaginea în fața Bruxellesului, care nu acceptă astfel de derapaje. Neînvățând nimic din prima greșeală, a comis încă una. S-a apucat să efectueze lucrări pe canalul Bâstroe și pe brațul Chilia al Dunării, pentru a crește adâncimea acestora și a facilita intrarea navelor cu pescaj mare, dar fără a cere permisiunea României, încălcând astfel acorduri și tratate internaționale. Din nou a pierdut, atât „în teren”, cât și la capitolul „imagine europeană”.
„Eu, la Comisia Europeană, am primit doar o solicitare a Ucrainei de introducere a brațului Chilia în rețeaua de transport principal europeană. Acest lucru nu poate fi decis unilateral nici de către Ucraina, nici de către Comisia Europeană. Trebuie acordul României. România ne-a trimis un răspuns în care își afirmă obiecțiile“, a spus Adina Vălean, comisarul european al Transporturilor.
Ce riscă Ucraina
Adina Vălean: „Orice lucrări trebuie făcute respectând acordurile internaționale. Acest lucru ar fi o încălcare a acordurilor internaționale, iar Ucraina riscă ce riscă oricine care încalcă astfel de acorduri. Trebuie văzut exact despre ce este vorba. Dacă domnul ministru al Transporturilor are această informație și dorește să formuleze oficial către Comisia Europeană, o poate face și putem avea o reacție oficială. Ucraina este, totuși, într-un proces pe care și-l dorește cât mai accelerat, de integrare europeană.
Dincolo de încălcarea unui acord, este vorba de construirea încrederii între părți și de un comportament de colaborare și înțelegere reciprocă între statele membre ale UE. Sunt absolut convinsă că dialogul, facilitat politic, de ce nu chiar de Comisia Europeană, poate să lămurească lucrurile“, a spus comisarul european la Antena 3.
Ce convenții internaționale încalcă proiectul ucrainean
Proiectul ucrainean privind construcția canalului Bîstroe a pus probleme în relațiile dintre România și Ucraina încă de acum 19 ani, fiind reclamat de țara noastră la nivel internațional în contextul în care poate avea un impact puternic asupra mediului și Deltei Dunării.
Dosarul Bîstroe s-a aflat pe agenda discuțiilor dintre mai mulți foști miniștri de Externe ale ambelor părți. La momentul începerii lucrărilor funcțiile de conducere din fruntea celor două ministere erau ocupate de Mihai-Răzvan Ungureanu şi Boris Tarasiuk.
Deoarece nu s-a ajuns la o înţelegere problema a fost înaintată organismelor internaţionale competente. Potrivit unui comunicat de presă al MAE român din 2021, Comisia Internațională pentru Protecția Dunării a constatat că proiectul ucrainean încălca prevederile internaționale referitoare la protecția apelor Dunării.
De asemenea, Conferința Părților la Convenția de la Ramsar asupra zonelor umede, de importanţă internațională, în special ca habitat al păsărilor acvatice a decis că au fost încălcate prevederile internaționale referitoare la protecția zonelor umede.
Și Comitetul permanent al Convenției de la Berna privind conservarea vieţii sălbatice şi a habitatelor naturale din Europa a stabilit că au fost încălcate prevederile acestui instrument internațional, iar Conferința Părților la Convenția de la Aarhus a constatat că în realizarea proiectului autoritățile ucrainene au încălcat dreptul publicului de a avea acces la informațiile de mediu.
Ce spune Kievul
Potrivit informațiilor transmise de Ministerul român de Externe, autoritățile ucrainene au demarat lucrările la canal pe data de 11 mai 2004, proiectul urmând să ofere navelor maritime o cale alternativă de acces la porturile Dunării de Jos.
Ministerul ucrainean al Transporturilor a publicat în urmă cu câțiva ani date care arată că pe măsură ce creşte traficul pe Bîstroe el scade în egală măsură pe Braţul Sulina al României.
Astfel, potrivit ministerului din țara vecină, numărul de nave ce au trecut pe partea deja amenajată a canalului a fost de 1.413 în 2009, în timp ce în primele patru luni ale lui 2010, canalul a fost tranzitat de 460 de nave.
Kievul a calculat atunci că, în ianuarie-aprilie 2010, au trecut cu 31,3% mai puţine nave pe Sulina decât în aceeaşi perioadă pe Bîstroe.
Potrivit relatărilor ministerului de Externe, în urma problemelor ridicate la nivel internațional, autoritățile ucrainene au anunțat în decembrie 2020, că vor renunța la proiectul inițial și că vor respecta cerințele de evaluare a impactului asupra mediului la momentul inițierii unui nou proiect de asigurare a adâncimilor de navigație.
Având însă în vedere că la acel moment proiectul a fost deja parțial realizat, ministerul a relatat că Ucrainei i s-a cerut să evalueze impactul lucrărilor efectuate până atunci.
