Data la care se sărbătorește Paștele este diferită de la an la an. În 2022, Paștele ortodox cade în ultima săptămână a lui aprilie, în timp ce Paștele catolic se sărbătorește cu o săptămână mai devreme. Ca regulă, Paştele catolic poate cădea în luna martie sau aprilie, dar niciodată în luna mai, în timp ce Paștele ortodox poate cădea în aprilie sau mai, dar niciodată în martie. O regulă care separă, deși diferențele dintre catolici și oprtodocși sunt doart de formă – rit – nu și de fond…
Și, totuși, care e motivul pentru care Paștele ortodox și cel catolic se sărbătoresc la date diferite? Se pare că își are explicația în două fenomene naturale, unul cu dată fixă – echinocțiul de primăvară, iar altul cu data schimbătoare – luna plină.
În plus, folosirea a două calendare diferite explică și ea decalajul acestei sărbători la catolici și ortodocși. Biserica Catolică se raportează la echinocțiul de primăvară după calendarul gregorian, în timp ce Biserica Ortodoxă calculează același eveniment astronomic după calendarul iulian (pe stil vechi).
Originile sărbătorii pascale sunt legate de sărbătorile mai vechi ale renașterii naturii și ale echinocțiului de primăvară. Poporul evreu marchează prin sărbătoarea Paștelui eliberarea din sclavie și plecarea din Egipt.
Data Paștelui a fost stabilită de primul Conciliu de la Niceea, din anul 325, în „duminica imediat următoare lunii pline după echinocțiul de primăvară’. Calculul acestei date permite stabilirea în calendar nu doar a Paștelui, ci și a altor sărbători creștine importante.
Există un algoritm de calcul care a fost stabilit în primul conciliu de la Niceea.
Algoritmul de calcul spune că Paștele trebuie să pice în prima duminică după prima lună plină sau după echinocțiul de primăvară. În funcție de aceste lucruri este calculată data la care credincioșii sărbătoresc Paștele.
Data la care va pica Paștele Catolic în următorii ani
- Paște Catolic 2023: 9 aprilie
- Paște Catolic 2024: 31 martie
- Paște Catolic 2025: 20 aprilie
- Paște Catolic 2026: 12 aprilie
- Paște Catolic 2027: 2 mai
- Paște Catolic 2028: 16 aprilie
Tradiții și obiceiuri
Înainte de Paşte, catolicii ţin post patru-cinci săptămâni. Acesta este diferit, însă, faţă de cel ortodox, întrucât presupune doar evitarea preparatelor din carne.
În Vinerea Mare și în Sâmbăta Mare nu se celebrează Sfânta Liturghie, iar Sâmbăta Mare este „zi aliturgică”, o zi de tăcere, a mormântului, în așteptarea nopții Învierii, sâmbătă spre duminică.
Cele mai importante momente din noaptea de Înviere sunt: binecuvântarea focului în afara bisericii, aprinderea lumânării pascale şi a celorlalte lumânări, cântările speciale adresate lui Hristos, lecturile din Vechiul Testament, proclamarea evangheliei Învierii și împărtăşirea credincioşilor.
În multe orașe importante din Europa centrală se țin târguri de Paște unde se vând jucării din lemn, vase, căni, clopoței, ceasuri, lucruri din piele, eșarfe, dulciuri și vin fiert. Un obicei care câștigă teren în Europa este împodobirea unui pom de Paște, cu ghirlande sau cu ouă colorate.
La sfârşitul slujbelor religioase din Săptămâna Mare participanţii sunt împărtăşiţi cu ostie (pâine nedospită) şi se practica „procesiunea”, adică înconjurarea bisericii de către preoţi şi credincioşi. Sâmbătă, înainte de Înviere, se sfinţeşte un coşuleţ cu ouă roşii, cozonac, carne de miel şi vin.
Duminică dimineaţa, înainte de micul dejun, toţi membrii familiei se spală pe faţă cu apa în care a fost pus un ou roşu şi un ban – simbolurile sănătăţii şi ale belşugului.
În duminica Paştelui, Papa Francisc va celebra prima sa mesă de Înviere, în piaţa Sfântul Petru, de la Vatican, în faţa a mii de credincioşi. Suveranul Pontif va rosti, în zeci de limbi, tradiţionalul mesaj de Paşte şi binecuvântarea „urbi et orbi”.
Cea mai cunoscută tradiţie catolică de Paşte de la noi din ţară este stropitul, un obicei care provine din Germania. La început, stropitul se facea cu apă, însă în prezent este folosit şi parfumul. Stropitul cu apă simboliza purificarea. Întrucât apa provine din fântâni, a apărut şi împodobitul cu ouă a fântânilor din satele populate de catolici.
Stropitul este practicat de popoarele cu origine germanică şi în amintirea zeiţei fertilităţii şi a primăverii, Ostera. De aici vine şi denumirea Paştelui în germană, „Ostern”.
Printre alte obiceiuri de Paşti la catolici se numără dăruirea şi ciocnitul ouălelor, tradiţii similare cu cele ale ortodocşilor.
În Italia, Paştele este precedat de carnavaluri şi de parade. În Vinerea Mare, oamenii poartă cruci în spate, pentru a recrea drumul suferinţei. Felul lor tradiţional de mâncare pentru masa de Paşte este tot mielul.
În a doua zi de Paşte, se face un concurs cu ouă.
În Germania, de Paşte se decorează casele cu ramuri înmugurite, cu flori şi cu salcie, iar copacii sunt împodobiţi cu ouă. Copiii se întrec în rostogolirea ouălor colorate prin grădină sau le ciocnesc, precum ortodocşii.
