Procurorul general, Augustin Lazăr, a depus cererea de pensionare la Consiliul Superior al Magistraturii. Asta în condiţiile în care abia se înscrisese în cursa pentru un nou mandat.
Se pare că intențiile lui Lazăr s-au schimbat total în ultima perioadă. Procurorul își depusese săptămânule trecute candidatura pentru un nou mandat la șefia Parchetului General, iar miercuri a trimis cerere de pensionare la CSM.
CSM a trimis la Inspecţia Judiciare cererea, iar IJ a arătat că Lazăr nu are nicio sancţiune disciplinară. Decizia privind pensionarea trebuie să fie aprobată de Secţia pentru procurori a CSM, după care ultimul cuvânt în această privinţă îl va avea preşedintele Klaus Iohannis.
Lazăr a precizat că mandatul său de procuror general se încheie pe data de 27 aprilie.
Lazăr avea deja de mai mult timp decizia de pensionare de la Casa de Pensii. Dacă va ieși la pensie, prrocurorul general va avea o pensie de 27.000 de lei.
Procurorul a fost acuzat, că a refuzat eliberarea condiţionată a unor disidenţi politici şi ar fi dispus pedepsirea unora dintre aceştia. Totul a pornit de la povestea deținutului politic Iulius Filip, închis la Aiud în anii 80, când Lazăr era procuror delegat la Comisia de liberare condiţionată a Penitenciarului Aiud și ar fi refuzat de două ori să-i semneze eliberarea condiționată.
Ulterior, Augustin Lazăr a susţinut că nu ştia dacă dosarele luate în discuţie în Comisia de la Penitenciarul Aiud erau ale unor deţinuţi politici, însă şi-a cerut „scuze instituţionale” pentru practicile discutabile de dinainte de 1989.
Lazăr a explicat că acea comisie din care făcea parte nu avea contact cu deținuții și tot ce făcea era să constate dacă cei care cereau eliberarea condiționată și-au făcut fracția de pedeapsă, conform legii, și dacă au sau nu rapoarte disciplinare din timpul detenției.
Presa a vehiculat apoi și numele altor deținuți politic, pe care Lazăr ar fi refuzat să-i elibereze condiționat.
„Episodul la care fac referire unele instituții de presă a fost prezentat tendențios, fără a ține cont de explicațiile pe care le-am mai dat. Atribuțiile acestei comisii nu erau de punere în libertate a celor condamnați. Acesta era atributul exclusiv al instanței de judecată. Legea avea aceleași prevederi pentru toate categoriile de condamnați”, a spus Lazăr, într-o conferință de presă.
Acuzațiile au venit în condițiile în care procurorul general își depusese candidatura pentru un nou mandat. Între timp, ministrul Justiției, Toader a respins cele patru dosare pentru candidatură și a hotărât reluarea procedurii de selecție.
Mai mulți oficiali ai coaliției PSD-ALDE au cerut revocarea lui Augustin Lazăr, inclusiv șeful PSD, Liviu Dragnea, și cel al ALDE, Călin Popescu Tăriceanu.
Tăriceanu a transmis o scrisoare deschisă către liberali, în care le cere să-l convingă pe președintele Klaus Iohannis să-l revoce pe procurorul general Augustin Lazăr.