CHIȘINĂU – Este pentru prima dată când președinta R. Moldova, Maia Sandu ia atitudine public împotriva guvernului condus de Natalia Gavriliță. Picătura care a umplut paharul este decizia vicepremierului Andrei Spînu să cedeze Transnistriei toate gazele cumpărate de la Gazprom. În aceste condiții, Maia Sandu a cerut public guvernului, printr-un comunicat postat pe contul său de Facebook, să vină cu explicații.
”Securitatea energetică este un element foarte important al securității țării și fiecare cetățean trebuie să fie informat despre deciziile luate în acest domeniu. Guvernul este dator să explice clar și fără întârziere toate acțiunile întreprinse pentru asigurarea cu energie electrică și gaze naturale pentru luna decembrie și perioada următoare, astfel ca societatea să înțeleagă care au fost circumstanțele și condițiile ce au determinat deciziile adoptate”, a scris Maia Sandu.
Mai mult, șefa statului moldav a cerut și reorganizărea activității Guvernului în domeniul energetic, ceea ce ar putea declanșa o remaniere guvernamentală sau chiar o schimbare de premier dacă partidul o susține.
”Situația tot mai complicată din domeniul energetic și nevoia de a urgenta elaborarea soluțiilor pe termen mediu și lung reconfirmă necesitatea reorganizării activității Guvernului în acest domeniu, așa cum a fost menționat și la ședința Consiliului Suprem de Securitate din 24 noiembrie 2022. Solicit Guvernului să prezinte în timp util opțiunile de reorganizare a sectorului. Guvernul trebuie să acorde atenție sporită domeniului energetic”, a scris președinta Maia Sandu pe un ton imperativ.
Ieșirea dură a Maiei Sandu a venit la două zile după ce vicepremierul Andrei Spînu a decis, fără să dea nici o explicație în public, să cedeze regimului separatist din Transnistria toată cantitatea de gaze pe care o primește Moldova de la Gazprom, după cum a explicat Deutsche Welle. În schimbul gazelor, Chișinăul ar urma să primească energie electrică de la Centrala de la Cuciurgan, gestionată de regimul separatist pro-rus de la Tiraspol, la prețul de 73 USD/MW – ceea ce înseamnă cu 11 USD mai scump față de prețul la care aceeași centrală livra curent Chișinăului până pe 1 noiembrie 2022, potrivit Deutsche Welle, care a caracterizat astfel mișcarea lui Spînu : ”Chișinăul s-a lăsat prins în capcana energetică rusească”.
Acțiuni antiromânești ale guvernului de la Chișinău
Un amplu material publicat de Laboratorul de Analiză a Războiului Informaţional şi Comunicare Strategică (LARICS), sub titlul „Zâmbetul fals al Chișinăului. Hore cu românii, bezele cu Bruxelles-ul și privatizări cu rușii „, relevă o situație care probabil deja a pus în gardă Bucureștiul. Este vorba despre contracte strategice de stat pe care Chișinăul le acordă oligarhilor lui Putin, chiar și unor firme rusești sancționate de Occident, descalificând firme românești sub motive inventate peste noapte. Redăm pasaje relevante din materialul semnat de Radu Cupcea, doctor al Universității din București și cercetător al Institutului de Științe Politice și Relații Internaționale al Academiei Române.
Studiu de caz
La 28 iunie 2022, compania de stat Termoelectrica S.A. a anunțat despre faptul că SRL „HORUS”, o companie care desfășoară activități cu oameni de afaceri apropiați lui Vladimir Putin, a câștigat licitația pentru efectuarea unor lucrări curente de reparație în cadrul centralei de termoficare, în detrimentul companiei TURBOENERGY POWER din România. Și, asta la patru zile după ce R. Moldova primește statutul de „stat candidat” la UE….
Lucrurile ar fi fost cât de cât în regulă, dacă compania din România pierdea licitația după un proces clar și transparent. Dar, la fel ca în cazul licitației pentru construcția liniei electrice Vulcănești – Chișinău, autoritățile din Republica Moldova au ales să elimine din cursă o firmă românească prin niște reguli inventate în timpul procesului de atribuire și, în acest caz, să acorde contractul de execuție unei companii rusești cu probleme și un trecut dubios, se arată în materialul LARICS.
În primăvara anului 2021, la Chișinău, Termoelectrica a publicat pe site-ul său anunțul specific pentru companiile care doresc să participe la o lucrare foarte importantă cu finanțare externă – Request for Bids Plant Design, Supply and Installation (Without Prequalification).La data de 28 septembrie 2021 a avut loc ședința publică de deschidere a ofertelor. Procedura, care a fost prelungită de mai multe ori, s-a încheiat în aprilie 2022 iar câștigătoare a fost desemnată asocierea dintre „HORUS SRL” și firma rusă „Silovîie Mașinî” sau „ JSC ”Power Machines”, cum o numesc asociații lor.
Șocant este că firma rusă era pe lista sancțiunilor UE ca urmare a atacării Ucrainei de către Rusia, iar proprietarul acesteia, un om de afaceri apropiat de Kremlin, Alexei Mordașov, era și el pe lista de sancțiuni a SUA și a UE din 2018, după cum anunța portalul bani.md. Mai mult, compania română Turboenergy Power – participantă și ea la licitație – a contestat în instanță rezultatul licitației, despre care a susținut că a fost trucată, după cum informează presa de la Chișinău.
În cele din urmă, ca urmare cel mai probabil a unor semnale externe europene sau euroatlantice, licitația a fost anulată în aprilie 2022, după ce autoritățile – în special viceministrul Andrei Spînu și premierul Natalia Gavriliță – au fost acuzate de trucarea licitației și de favorizarea companiei ruse. Inițial, Spînu a luat apărarea companiei de la Chișinău asociate cu firma „Silovîie Mașinî” și a declarat că licitația a fost corectă și că toate procedurile au fost respectate. Oficiali de la cel mai înalt nivel spunea atunci că autoritățile au o dilemă, deoarece compania câștigătoare se află pe lista de sancțiuni occidentale, însă Termoelectrica SA are nevoie urgentă de repararea utilajelor de termoficare.
Ulterior, ca urmare a unor semnale externe, cel mai probabil, premierul a cedat, aparent, și a afirmat că licitația ar trebui anulată.
Primul care a reacționat – cel puțin la nivel public – a fost atunci Dinu Plîngău, om politic și liderul Platformei DA, care a publicat o înregistrare audio în care, potrivit lui, un presupus angajat al „Horus Energy”, reprezentant la firma rusă cu care a format un consorțiu pentru a participa la licitație, ar recunoaște că licitațiile organizate de „Termoelectrica” pentru modernizarea blocurilor energetice ar fi aranjate.
Înregistrarea, pe care o puteți asculta aici, conține următoarele propoziții:„Avem destule proiecte. Acum am semnat un contrat privind modernizarea primului bloc energetic al CET II, aici, în Chișinău. Va urma și al doilea, și al treilea, cu timpul. Totul este sub control, parcă plătim. În Moldova, la „Vibropribor” avem hală de producție”.
În fine, după anularea primei licitații, a urmat cea de a doua licitație inițiată în aprilie 2022 și anulată și aceasta în 22 iunie, despre care Termoelectrica SA nu dă detalii. Potrivit realitatea.md, liderul Partidului Schimbării din RM, Ștefan Gligor, a declarat că la această licitație au participat 3 companii: Turboenergy Power din România, care a solicitat 5,9 milioane de lei, „HORUS SRL” din Republica Moldova, cu 6,8 milioane de lei, și „HarkovEnergRemont” din Ucraina, care a cerut 8,1 milioane de lei. Și deși rezultatul licitației era evident, Termoelectrica SA a decis să o anuleze pe motiv că ofertele erau necorespunzătoare.
Ce soluție a găsit compania de la Chișinău după două licitații anulate? Soluția găsită de Chișinău a fost, practic, atribuirea directă. Trebuia să iasă cine trebuie! Ulterior, au fost inițiate negocieri directe încheiate cu desemnarea „HORUS SRL” drept câștigătoare și semnarea contractului.
Există persoane publice de la Chișinău, puține ce-i drept, care au reacționat vis-à-vis de acest „tun” dat pe față de către actuala guvernare din Republica Moldova. Igor Munteanu, reprezentat IDIS și fost ambasador al RM în SUA, a comentat: „Cu siguranță situația este scandaloasă și ridică mari semne de întrebare asupra modului în care actualul guvern respectă legile. Acum, eu cred că trebuie de verificat nu doar legalitatea (lipsa) acestei decizii de „negocieri directe” după anularea licitației, dar și modul în care legea este respectată la 2 ani după adoptarea ei. Art. 21 [din Legea Nr. 215 din 27-11-2020 (legea deoffshorizării)] prevede clar incompatibilitatea oricăror achiziționări de bunuri, servicii și alte activități companiile cu fondatori din offshoruri. Art. XVIII din lege obliga guvernul să ajusteze cadrul normativ la noua lege, iar mai multe agenții și autorități publice (SPCSB, BNM și CNPF) urmau să adopte metodologia de stabilire a jurisdicțiilor ce nu implementează standarde internaționale de transparență, precum și lista acestor jurisdicții, imediat după intrarea în vigoare a legii. Se pare că legile în RM nu se respectă, iar unii caută breșe, de asta și trăim atât de rău pentru că impostura profită”.
Cine sunt cei care au beneficiat de bunăvoința „negocierii directe”.
Compania „HORUS”, după cum se prezintă pe propriul site, implementează proiecte „la cheie” în domeniul industriei energetice: reconstrucția și modernizarea centralelor termice și hidroelectrice, furnizarea echipamentelor electrotehnice, diagnosticarea și întreținerea turbogeneratoarelor și cazanelor energetice, prelungirea duratei de viață a echipamentelor electrice și automatizarea proceselor tehnologice. Compania este reprezentant regional al concernului «Power Machines» în țările CSI și România (Sursa aici). Conform portalului Deschide.md, compania rusă „Silovîe Mașinî” [Power Machines], parteneră companiei moldovenești „Horus”, care a câștigat controversata licitație pentru reabilitarea celor două blocuri energetice de la Termoelectrica, îl are ca administrator pe Alexei Mordașov, un apropiat al președintelui rus, Vladimir Putin.
Forbes România a scris în primăvara acestui an despre Alexei Mordașov, în vârstă de 56 de ani, cu o avere estimată la 29,1 miliarde de dolari, că se trage dintr-o familie de oțelari. Conform jurnalistului, Mordașov „este acționarul majoritar al Severstal, cel mai mare producător de oțel din Rusia, al cărui CEO a fost timp de 19 ani, până în 2015. La nivelul anului 2021, Severstal a avut o cifră de afaceri de 11,4 miliarde de dolari și 50.000 de angajați. Comparativ cu anul 2020, averea lui Mordașov a crescut în 2021 cu 72%, făcându-l cel mai bogat om din Rusia. Mordașov apare în Panama Papers ca fiind unul dintre cei care au susținut diverse proiecte ale lui Vladimir Putin și ale apropiaților săi. Miliardarul figurează pe lista oligarhilor sancționați de SUA în 2018 (CAATSA) și pe cea a celor vizați în urma invaziei Rusiei în Ucraina. Rossiya Bank, unde Mordașov este acționar din 2003, este considerată de Uniunea Europeană banca oficialităților ruse care au beneficiat de pe urma anexării Crimeei” (Sursa aici).
Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, Șefa Guvernului de la Chisinău, Natalia Gavriliță, Viceprim-ministrul Republicii Moldova, Andrei Spînu, Directorul general al Agenției Proprietații Publice, Eugeniu Cozonac, știu în detaliu situația, despre personajul Mordașov si cunosc foarte bine că, după legislația RM, firmele private cu fondatori din offshoruri nu pot să participe la licitații publice ca pe vremea regimului Plahotniuc.
Reprezentantul Turboenergy Power, Elena Organ, citată de deschide.md, este de părere că cerințele care se regăsesc în caietul de sarcini din licitația organizată de către autoritățile de la Chișinău au fost scrise special pentru „Silovîe Mașinî”. Dezvăluirea domnului Plîngău, pe care am menționat-o, indică același lucru.
Dar culmea sfidării rămâne, desigur, reacția ministrului Spînu. Vicepremierul Spînu, Secretar General al PAS, a spus, mai întâi, „compania rusă a câștigat pentru că nu a existat o alternativă la propunerea ei”. Apoi, „credeți că Banca Mondială ar fi alocat bani dacă situația ar fi putut fi rezolvată altfel?”. Iar după ce a fost atribuit contractul asocierii moldo-ruse a afirmat, sfidînd pe toată lumea care a urmărit această poveste, „Vom face toate verificările. Deja am solicitat toată informația în legătură cu acest caz. Dacă vor fi identificate anumite suspiciuni de corupție, vom sesiza instituțiile de drept. Vom solicita nu doar verificarea legalității organizării licitației, dar și verificarea de către instituțiile abilitate a modului în care SRL „Horus” își îndeplinește angajamentele contractuale.”
