BRUXELLES – Suspiciunile că Rusia se află în spatele exploziilor de la gazeoductul Nord Stream 1 și ideea că energia subacvatică și infrastructura de comunicații a UE ar fi acum o țintă rusă ar forța armatele europene să se pregătească pentru un nou front în mare parte neașteptat în războiul din Ucraina, care le-ar putea aduce într-o confruntare directă cu marina rusă, scrie Politico.
Marea Britanie și-a exprimat de mult timp temerile că submarinele rusești din Atlantic și din alte ape nordice ar putea căuta să lovească cablurile submarine esențiale pentru internet. Exploziile din această săptămână fac acele temeri să pară mai puțin fanteziste și reaprind amintiri ale apogeului Războiului Rece, când flotele NATO și sovietice – și în special submarinele lor – au jucat jocuri cu mize mari de pisica și șoarecele în Marea Baltică.
❞Daunele aduse conductelor Nord Stream 1 și 2 nu sunt o coincidență și ne afectează pe toți. Toate informațiile disponibile indică faptul că scurgerile sunt rezultatul unui act deliberat. Perturbarea intenționată a infrastructurii energetice europene este absolut inacceptabilă și va fi abordată printr-o reacție solidă și unită /
Josep Borrell, șeful diplomației europene
Ministrul norvegian al petrolului și energiei, Terje Aasland, a declarat marți seara postului național de televiziune NRK că „se vor lua măsuri pentru a crește gradul de pregătire” în jurul infrastructurii de petrol și gaze în urma discuțiilor dintre guvern, armata, poliție și operatori.
❞Am vorbit cu (prim-ministrul danez Mette) Frederiksen despre acțiunea de sabotaj a Nordstream. Orice întrerupere deliberată a infrastructurii energetice europene active este inacceptabilă și va duce la cel mai puternic răspuns posibil”
Ursula von der Leyen, șefa Comisiei Europene
Investigațiile privind scurgerile conductei de gaz sunt în desfășurare în Danemarca și Suedia, țările ale căror teritorii se află cel mai aproape de locurile incidentului. Prim-ministrul danez Mette Frederiksen a numit exploziile un atac deliberat și „pe cât de grav este”, dar nu a identificat vinovatul. Premierul suedez Magdalena Andersson a mai spus că a fost „probabil un act deliberat, adică este probabil un act de sabotaj”.
„Astăzi ne-am confruntat cu un act de sabotaj”, a declarat marți premierul polonez Mateusz Morawiecki. Deși nu a numit în mod explicit Rusia, el a făcut aluzie, adăugând: „Nu știm toate detaliile despre ceea ce s-a întâmplat, dar vedem clar că este un act de sabotaj, legat de următorul pas de escaladare a situației din Ucraina. ”
Ucraina a fost mai puțin reticentă în a nominaliza Rusia ca autor al sabotajului. Mykhailo Podolyak, consilier al președintelui ucrainean, a numit incidentele „un atac terorist planificat de Rusia și un act de agresiune față de [UE]”.
Robert Habeck, vicecancelarul german și ministrul Economiei, s-a grăbit să sublinieze gravitatea măsurilor de apărare care ar putea fi necesare.
❞Ne aflăm, desigur, într-o situație în Europa și Germania, în care infrastructura critică este țintă potențială. Germania este o țară care știe să se apere, iar Europa este un continent care își poate proteja infrastructura energetică”
Robert Habeck, vicecancelarul german și ministrul Economiei
În timp ce continentul așteaptă răspunsuri, unii cântăresc deja ce mesaj încerca Rusia să trimită în cazul în care acesta se dovedește a fi un act de sabotaj deliberat.
Morawiecki și Frederiksen s-au prezentat împreună la Goleniów, Polonia, la ceremonia de deschidere a unei alte conducte de gaz – conducta Baltic Pipe care leagă Norvegia de Polonia, care urmează să devină operabilă sâmbătă.
S-ar putea ca momentul să fi fost deliberat, spune Simone Tagliapietra, coleg senior la think tank-ul Bruegel, specializat în politica energetică și climatică a UE. „Conducta Baltică a fost o cale principală pentru diversificarea Poloniei în afara Rusiei… acesta ar putea fi un lucru simbolic”, a spus el, sugerând că Rusia ar putea elimina și linia alternativă de aprovizionare a Poloniei
.
Dar implicația cheie pentru Europa merge mult mai departe decât simbolismul pur, a adăugat el. „Europa ar trebui să înțeleagă acum că infrastructura energetică prezintă riscuri de securitate”, a spus Tagliapietra. „Dacă se întâmplă ceva de acest gen cu conducta noastră în Norvegia sau în Algeria în această iarnă, avem probleme profunde. Trebuie să ne extindem activitățile de securitate pe infrastructura energetică critică, deoarece actorii neprieteni ar putea replica acest tip de acțiune.”
Jocul Kremlinului
Având în vedere că diplomații UE sunt așteptați să discute miercuri despre incidentele de la Bruxelles, autoritățile din Danemarca și Suedia se grăbesc să stabilească cu exactitate ce s-a întâmplat.
.
Întrebarea cheie este de ce rușii și-ar sabota propriile conducte, artere vitale care, până de curând, pompau exporturi profitabile de gaze către Europa. Cu toate acestea, având în vedere că Nord Stream 2 nu este încă online și Nord Stream 1 efectiv oprit de Rusia la începutul lunii septembrie, implicațiile reale privind furnizarea de gaze pentru Europa ale acestor incidente – și costul financiar pentru Gazprom și Rusia – sunt efectiv zero.
.
Un act de sabotaj s-ar încadra, de asemenea, în manualul Kremlinului de acte de agresiune voalate menite să intimideze și să tulbure, cum ar fi otrăvirile de la Salisbury din Regatul Unit în 2018; explozia depozitului de arme din Cehia din 2014; și o serie de explozii în depozitul de arme în Bulgaria, cel mai recent în iulie anul acesta .
.
Însuși Kremlinul a numit scurgerile de gaze din Marea Baltică „preocupante”. Purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov a declarat : „Nu putem exclude nicio posibilitate în acest moment. Evident, există un fel de distrugere a conductei. Înainte de rezultatele investigației, este imposibil să excludem vreo opțiune”.
Două dintre scurgeri au avut loc în apropierea conductei duble Nord Stream 1, la nord-est de insula Bornholm din Danemarca, iar o scurgere a fost raportată în apropierea conductei Nord Stream 2, în largul coastei de sud-est a insulei, a anunţat marţi Autoritatea Maritimă Daneză . Un purtător de cuvânt al Comandamentului Danez de Apărare a declarat că două dintre scurgeri au avut loc într-o zonă de mare care face parte din zona economică exclusivă (ZEE) a Danemarcei (dar nu în apele teritoriale de coastă) și una a avut loc în ZEE a Suediei.
.
Rețeaua seismică națională a Suediei a detectat luni două explozii distincte în zonă, una la 2:03 dimineața și a doua la 19:04, a informat postul național de televiziune SVT. Studiul Geologic al Danemarcei și Groenlandei a declarat că a înregistrat două evenimente seismice care „nu seamănă cu semnalele de la cutremure. Ele seamănă cu semnalele înregistrate de obicei de la explozii”.
.
O zonă interzisă de 5 mile marine a fost stabilită în jurul fiecărui sit, care se află la o adâncime probabilă de 60 de metri până la 70 de metri, au declarat agențiile maritime baltice.
.
Ministrul suedez al Apărării, Peter Hultqvist, a declarat marți postului național de radio Sveriges Radio că guvernul său se concentrează acum „intens pe strângerea de informații”. „Doar faptul că există o astfel de scurgere este grav, în opinia noastră”, a spus Hultqvist. „Deoarece există diferite tipuri de scenarii [care ar putea fi în spatele scurgerii], trebuie să luăm în considerare acest lucru cu atenție și seriozitate.”
