Un târg pentru a pune capăt războiului: teritoriu în schimbul securității. Adică, renunțarea la regiunile ocupate de ruși, dar cu garanția că Ucraina va adera imediat la NATO. Ce-i drept, aceasta ipoteză nu a fost discutată în mod oficial la ultimul summit al Alianței de la Bruxelles, însă o astfel de posibilitate este reluată periodic în toate conversațiile informale, inclusiv în ultimele zile, scrie La Repubblica, apreciind că aceasta este într-adevăr forța motrice din spatele accelerării asistenței acordate Kievului.
Jurnaliștii consideră că secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a revenit din nou la ideea că Ucraina va deveni mai devreme sau mai târziu membră a Alianței. Cu o zi înainte, secretarul de stat american Anthony Blinken a vorbit despre această perspectivă. Publicația notează că există două motive pentru acest lucru.
☛ Primul motiv este că mulți experți văd un astfel de „schimb” ca pe una dintre soluțiile posibile pentru a pune capăt războiului. În prezent, aceasta nu este o opțiune apreciată din punct de vedere politic. Dar, de facto, ea există.
☛ Al doilea motiv este mai specific. În special, multe guverne europene și Casa Albă însăși sunt îngrijorate de faptul că acest lucru ar putea deveni atuul lui Donald Trump dacă acesta va câștiga alegerile prezidențiale din noiembrie. Fostul președinte american a asigurat în repetate rânduri că, dacă va reveni în poziția de „comandant-șef”, va rezolva într-o clipă disputa dintre Moscova și Kiev. Iar acesta ar fi exact pasul care i-ar permite să preia rolul de „rege pacificator”.
Modelul Germaniei de Vest
Practic, planul ar fi lăsarea teritoriilor ocupate în seama Kremlinului – regiunile Crimeea, Donețk, Lugansk, Zaporojiea și Herson. Și apoi întărire granițelor. Partea Ucrainei controlată în prezent de guvernul ucrainean va adera la NATO. Publicația a menționat că aceasta este o cale care amintește foarte mult de ceea ce s-a întâmplat după cel de-al Doilea Război Mondial cu Germania de Vest. Națiunea germană a fost împărțită în două, cedând efectiv controlul părții de est URSS, încorporand simultan partea de vest în Alianța Nord-Atlantică în 1955.
Cu mai puțin de un an în urmă, la summitul de la Vilnius, președintele ucrainean Zelenski a făcut o cerere de aderare imediată la NATO cu speranța de a securiza imediat granițele și de a da astfel un răspuns militar invaziei ruse. Apoi, în ciuda liniștirii privind viitorul, mai mult sau mai puțin toți partenerii – începând cu SUA – s-au opus acestei solicitări, pentru a evita un război direct cu Moscova. Acum, subliniază publicația, scenariul se poate schimba. Mai ales dacă Trump se întoarce în Biroul Oval.
De aceea există o nevoie tot mai mare de a accelera asistența pentru Kiev. În special, secretarul general al NATO a subliniat necesitatea ca sprijinul militar să fie permanent și să nu fie legat de caracterul aleatoriu al politicii în acest sens. Nu în ultimul rând pentru că, dacă această decizie este într-adevăr adoptată, este important ca Ucraina să-și păstreze cât mai mult din teritoriul său în perioada de până la începutul anului viitor. Și pentru a atinge acest scop, Forțele Armate trebuie să fie dotate cu arme, muniție și poate chiar oameni. „Ipoteza Trump” stârnește o oarecare îngrijorare în Europa, întrucât ar fi totuși o capitulare față de superioritatea rusă.
Contraofensiva rusă a început deja
Atacul revendicat de ISIS (atacul terorist de la sale Crocus – n.red.) devine o scuză uriașă pentru Putin pentru a spori bombardarea chiar și asupra obiectelor civile și a populației civile. Chiar și Kremlinul realizează că 2025 va fi anul în care va fi posibil să se încheie un armistițiu. Dar 2024 este încă un an de luptă. Mobilizarea a 300.000 de soldați suplimentari din ordinul Kremlinului și legea semnată de Volodimir Zelenskii privind scăderea vârstei de recrutare la 25 de ani arată că lunile următoare vor fi luni de adevăr. Granița dintre Rusia și Ucraina este foarte lungă și are nevoie de oameni care să o păzească. Teama că armata lui Putin va străpunge este acum un fior constant care străbate coloana vertebrală a tuturor liderilor europeni.
În plus, alegerile din noiembrie din SUA devin un fel de „îngheț” pentru multe decizii globale. De fapt, președintele rus nu este interesat să negocieze un armistițiu sau orice altă opțiune cu Biden în acest moment. El va face acest lucru cu un șef nou sau confirmat la Casa Albă. Până atunci, el trebuie să își consolideze poziția de start. Adică, să câștige bucăți din Ucraina. Kievul și aliații săi trebuie să facă exact opusul. Știind că primăvara este sezonul celui mai brutal război pe teren. Și că abia anul viitor se va deschide un alt scenariu. În care muniția va fi în principal teritoriile cucerite sau apărate.
În august anul trecut, directorul Biroului Secretarului General al NATO, Stefan Jenssen, a sugerat că Ucraina ar putea deveni membră a NATO în schimbul transferului unei părți din teritoriul său către Rusia și că acest lucru ar putea face parte din procesul de încheiere a războiului din Ucraina. Ministerul ucrainean de Externe a calificat atunci astfel de condiții ca fiind absolut inacceptabile.
A doua zi după ce a fost făcută propunerea de a obține calitatea de membru NATO în schimbul „cedării de teritoriu”, șeful biroului secretarului general al NATO, Jensen, a calificat cuvintele sale drept o greșeală și a subliniat că nu ar fi trebuit să spună așa ceva. În mai 2023, corespondentul cotidianului The New York Times, Stephen Erlanger, a pus întrebarea: dacă o Germanie divizată a reușit să adere la NATO, de ce nu poate Ucraina?
