BRUXELLES – Miniștrii de Finanțe din UE s-au, joi, la ora 10.30, pe ordinea de zi fiind Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) al României. Aprobarea PNRR în ECOFIN este ultimul pas de bifat pentru ca România să poată solicita banii europeni.
Guvernul a anunțat joi că premierul Florin Cîțu va participa, începând cu ora 11.00, în format online la întâlnirea Consiliului ECOFIN, în cadrul căreia va fi aprobat Planul Național de Redresare și Reziliență al României. Premierul se va afla, alături de ministrul Finanțelor, Dan Vîlceanu, la Ministerul Finanțelor.
Practic, România va putea solicita așadar prefinanțarea de 13% din bugetul total de 29,1 miliarde de euro, adică un avans de 3,7 miliarde de euro.
În aceeași zi, se vor mai aproba planurile de relansare ale Estoniei (969 milioane de euro) și Finlandei (2,1 miliarde de euro), bazate numai pe subvenții.
În momentul de față, România nu are capacitatea administrativă pentru a implementa Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), fiind blocată într-o nesfârșită criză politică, generată de orgolii.
Momentul surprinde România cu un ministru de Finanțe, Dan Vîlceanu, care are doar calitate de prieten al premierului, fără nimic altceva care să-l recomande pentru fotoliul ocupat.
România ar urma să primească prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) un total de 29,2 miliarde euro, din care 14,248 miliarde sub formă de granturi și aproximativ 14,935 miliarde sub formă de împrumuturi.
PNRR este structurat pe 15 componente care acoperă șase piloni:
- tranziția verde;
- transformarea digitală;
- creșterea inteligentă, sustenabilă și favorabilă incluziunii;
- coeziunea socială și teritorială;
- sănătate, reziliență economică, socială și instituțională;
- politici pentru noua generație.
Pe domeniul Transporturilor, Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) depus de România la Bruxelles presupune „2 reforme majore și 4 tipuri principale de investiții, iar bugetul total propus însumează 7,62 miliarde euro” – totul cu termenul limită 2026.
Pe rutier, ținta e de 434 de km noi de autostradă doar din PNRR, separat de ce va fi finanțat din clasicele fonduri europene ce vor fi la dispoziție României în continuare.
Grosul investițiilor se duc în autostrăzile din Moldova – A7 și A8, iar pe feroviar ținta e modernizarea a peste 300 de kilometri de cale ferată, dar și achiziția de trenuri noi și, ca experiment, de trenuri pe hidrogen.
Mai multe state au deja aprobat Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, iar unele dintre acestea au primit primele tranşe de bani pentru proiectele de investiţii. Este vorba despre Grecia, Letonia, Cipru, Danemarca, Germania, Franţa, Spania, Lituania, Italia, Belgia, Luxemburg sau Portugalia.
Tot azi se vor mai aproba planurile de relansare ale Estoniei (969 milioane de euro) și Finlandei (2,1 miliarde de euro), bazate numai pe subvenții.