BUCUREȘTI – Așa cum era de așteptat, în balanța judecătorilor banii au avut greutate mai mare decât principiile, ajungându-se la situația fără precedent ca Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) să aprobe un număr recor de cereri de pensionare: 60. Avalanșa pensionările vine pe fondul redeschiderii discuțiilor privind eliminarea pensiilor speciale și creșterea treptată a vârstei de pensionare a judecătorilor și procurorilor. Printre cei care au cerut pensionarea se află șase magistrați de la instanța suremă și judecătoarele CSM Gabriela Baltag și Andrea Chiș. „De câteva nopţi la rând mă gândesc, nu dorm, mă gândesc cum va fi această zi, pentru că nu este foarte uşor”, a spus Gabriela Baltag.
Pe ordinea de zi a ședinței de joi a Secției de judecători a CSM s-au aflat 68 de cereri de pensionare. Solicitările a trei dintre ei au fost amânate, iar alți cinci judecători au renunțat. Astfel, Secția a aprobat cererile de pensionare pentru 60 de judecători.
.
Printre aceștia se află doi membri ai CSM: Gabriela Baltag, una dintre cele mai vocale judecătoare din Consiliu, şi Andrea Chiş, una dintre judecătoarele din aripa reformistă a Consiliului Superior al Magistraturii.
Pe listă sunt și şase judecători de la instanţa supremă: Mioara Iolanda Grecu, Mari Ilie, Mihaela Tăbârcă, Dinu Florentina, Beatrice Mariş, Claudia Canacheu, dar şi Vasile Baltag, soţul Gabrielei Baltag.
Pentru nicio categorie de pensii speciale, ponderea suportată de la bugetul de la stat nu este atât de mare, de aproape cinci ori decât pensia care ar fi rezultat prin aplicarea principiului contributivității
Judecătoarea Andrea Chiș, care se va pensiona începând cu 7 ianuarie 2023, la finalizarea mandatului de membru al CSM, a spus, în ședința Consiliului că pentru magistrați protestele în stradă din 2017-2018 au fost o gură de oxigen, însă încrederea pe care oamenii o aveau în justiţie a fost ștearsă de subiectul pensiilor speciale – un „pastila otrăvită”.
❞Am iubit și iubesc profesia de judecător, sistemul judiciar, oamenii sistemului judiciar. (…)
Am auzit că sunt, că suntem prea tineri ca să plecăm. Poate că așa este. Doar că această profesie nu se practică doar cu mintea conștientă. Purtăm în noi în mod indirect suferințele celor ce vin în fața noastră. Este specific și altor profesii, știu.
.
Ceea ce poate devine mai puțin suportabil după 25 de ani în această profesie, însă, este conflictul permanent în care trăim.
.
A fost o gură de aer faptul că populația țării ne-a susținut în stradă în anii 2017-2018. Din păcate, a durat puțin, pentru că în spațiul public s-a aruncat imediat pastila otrăvită a veniturilor și a pensiilor noastre, mai mari decât ale omului mediu, pentru că și munca pe care o desfășurăm este complexă și implică multă responsabilitate. A fost de ajuns ca să nu ne mai simțim respectați, ca să simțim și mai acut conflictul, nu doar din sala de judecată, ci și la modul general, din societatea pe care o servim.
.
Ceea ce pentru mine și cel mai probabil și pentru colegii mei devine tot mai greu gestionabil este instabilitatea statutului, imprevizibilitatea adoptării unor acte normative ce țin de statutul nostru, pe fondul inflamării societății. Acesta este motivul pentru care am decis momentul la care am depus cererea de eliberare din funcție”./ Andreea Chiș, judecător, membru CSM.
.
Juecătoarea admite că voia să se pensioneze la finalul lunii noiembrie, dar a făcut-o acum pentru că nu a mai știut cum să își răspundă „la incertitudinile aruncate în spațiul public” și pentru că a vrut să tragă „un semnal de alarmă, alături de ceilalți colegi, pentru a readuce celelalte puteri la masa de dialogului și la modelele noastre de bune practici, transparență și previzibilitate”. „Momentul pensionării e unul festiv în viața fiecărui om, încununarea unui cariere, celebrarea ei. Judecătorii nu ar trebui privați de asta. Cred că merităm mai mult de atât”, a adăugat Andrea Chiș.
De ce se înghesuie magistrații să iasă la pensie
Noul val de pensionări în rândul magistraților a fost declanșat de redeschiderea discuțiilor privind desființarea pensiilor speciale și de creșterea treptată a vârstei de pensionare a magistraților.
Banca Mondială a finalizat propunerile pentru reformarea pensiilor speciale din România, jalon din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) care trebuie adoptat până la finalul acestui an. În documentul obținut de Economedia, instituția recomandă ca pensiile speciale actuale să fie calculate pe baza principiului contributivității, să nu mai apară nicio categorie nouă de pensii speciale, iar cele actuale să fie „raționalizate”, ca veniturile pe baza cărora se calculează pensiile de serviciu să fie calculate ca medie a veniturilor obținute pe o perioadă mai lungă de timp și ca nicio pensie specială să nu depășească veniturile din perioada de activitate.
Pentru judecători și procurori, Banca Mondială recomandă revizuirea dreptului de a se pensiona la orice vârstă cu 25 sau mai mulți ani de activitate profesională. Cerința de 25 de ani ar trebui să fie crescută treptat până la 30 de ani și ar trebui introdusă o cerință privind vârsta minimă de pensionare. Această vârstă ar trebui să fie crescută treptat până la 60 sau 65 de ani.
Înalta Curte găsește că pensiile speciale sunt pe merit
Informațiile privind varianta reducerii pensiilor speciale și modificării condițiilor de pensionare pentru magistrați au inflamat sistemul judiciar. Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) și-a exprimat „consternarea” faţă de redeschiderea la nivel public a problematicii privind anumite aspecte referitoare la statutul judecătorilor, care este „de neînţeles”, în contextul recentei adoptări de către Parlamentul României a legilor justiţiei.
„Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii îşi exprimă consternarea faţă de modalitatea în care chestiuni esenţiale referitoare la statutul judecătorilor par a fi tratate la nivelul autorităţii executive, fără existenţa unui dialog interinstituţional absolut firesc, cu consecinţe dezastruoase asupra funcţionării serviciului public al justiţiei, care se confruntă deja cu serioase dificultăţi din perspectiva insuficienţei resurselor umane”, a transmis CSM la sfârșitul săptămânii trecute.
Secţia pentru judecători a reluat solicitarea ca „orice modificări legislative în ceea ce priveşte statutul judecătorilor să fie în acord cu principiul fundamental al independenţei justiţiei, inclusiv în componenta independenţei financiare a judecătorilor”.
De asemenea, conducerea instanței supreme și președinții de curți de apel au adoptat vineri o „rezoluție referitoare la stabilitatea statutului magistraților, garanție a independenței justiției, precum și cu privire la calitatea actului de justiție și unificarea practicii judiciare”, în care susțin că atât vârsta de pensionare a magistraților, cât și cuantumul pensiei reprezintă, de fapt, o compensație parțială a condițiilor de muncă, a riscurilor și responsabilităților pe care le implică aceste profesii.
.
Ce scriu magistrații în rezoluție:
- „Atât vârsta de pensionare a magistraților, cât și cuantumul pensiei ocupaționale reprezintă de fapt o compensație parțială a condițiilor de muncă, a riscurilor și responsabilităților pe care le implică exercitarea acestor profesii, precum și a regimului de incompatibilități și interdicții care instituie limitări a unor categorii de drepturi fundamentale.
- Având în vedere că statutul judecătorilor este unul de rang constituțional – reperele sale fiind consacrate în prevederile art.124 alin.(3) și art.125 din Constituția României-, se consideră necesară asumarea de către toate puterile statului a principiilor stabilității şi previzibilității acestui statut, cu evitarea experimentelor legislative.
- Orice modificări privind creșterea vârstei de pensionare ar trebui să nu afecteze drepturile judecătorilor în funcție, să fie graduale, etapizate și corelate cu ritmul de îmbunătățire a condițiilor de muncă.
- Autoritățile ar trebui să-și aprofundeze politica de management a resurselor umane, pentru a implementa un management de perspectivă, evitând orice risc de reducere a numărului de magistrați și necesitatea de a gestiona un număr important de dosare. O modificare a vârstei de pensionare ar avea, fără îndoială, repercusiuni atât asupra dezvoltării carierei magistraților cât și asupra organizării instanțelor”.
Și ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, a reacționat, spunând că „speculațiile din spațiul public în legătură cu problematica pensiilor ar putea conduce la destabilizarea activității instanțelor și parchetelor, prin provocarea unor „pensionări în masă” în sistemul judiciar.
