În urma încercărilor Poloniei de a submina statul de drept – care a determinat Comisia Europeană să deschidă proceduri de infringement pentru aceasta – România pune acum la îndoială primatul dreptului comunitar asupra dreptului național. Curtea Constituțională a țării est-europene a indicat joia trecută într-un comunicat că o hotărâre a Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) nu poate fi aplicată fără modificarea propriei Constituții. În ciuda faptului că această afirmație nu a generat controverse nici în mass-media românească, nici în societate – adormită de fluxul de informații despre avansarea noii variante de omicron – poate avea consecințe importante pentru țară, în special pe cele economice, scrie El Pais, în ediția de marți, 29 decembrie.
Declarația CCR a venit la două zile după ce organismul european a indicat că instanțele române ar trebui să ignore deciziile Curții Constituționale dacă acestea conduc la impunitate sistemică în cazuri de corupție sau alte infracțiuni care privesc fonduri europene. CJUE a precizat că judecătorii români pot acționa fără teama de represalii dacă nu respectă hotărârile Constituționale contrare dreptului european.
- Citește și: Șeful DNA arată cum le-a „mulțumit” Dorneanu – „Moscovitul” și ai lui românilor pentru că-i plătesc regește
Decizia instanței cu sediul la Luxemburg a provocat un răspuns rapid din partea instituției care garantează legea într-o țară care se află sub supraveghere specială de către Comisia Europeană de când a aderat la blocul UE în 2007 în lupta împotriva corupției. CJUE a pronunțat o hotărâre în baza cercetărilor prealabile din partea instanțelor române, îngrijorată de faptul că Curtea Constituțională ar fi anulat hotărâri la nivel înalt împotriva unor înalți funcționari din motive procedurale după ce a fost condamnată pentru fraudă fiscală și delapidare de bani comunitari. Aceste anulări ar putea duce la acumularea de întârzieri și chiar să ajungă să le prescrie cazierul judiciar.
„Declarația CCR este o desconsiderare totală față de destinul țării”
„România este un paradis al criminalilor”, subliniază pentru EL PAÍS Camelia Bogdan, judecătorul Secției a II-a penală a Curții de Apel București. „Ca urmare a unei hotărâri constituționale din 2018, România nu îi mai pedepsește pe cei care spală bani în interes propriu, ci doar pe cei care o fac pentru alte persoane. De exemplu, dacă un infractor câștigă un milion de euro din traficul de persoane sau de droguri și apoi cumpără acea sumă în criptomonede, nu i se va pune greutatea legii”, explică judecătoarea Camelia Bogdan pentru El Pais.
Judecătoarea Camelia Bogdan, care l-a condamnat pe Dan Voiculescu la 10 ani de închisoare, a câștigat în urmă cu un an procesul la CEDO împotriva statului român, instanța europeană hotărând că statul român i-a încălcat dreptul la apărare când CSM și Inspecția Judiciară, controlate de „gruparea Savonea” au decis suspendarea sa din magistratură.
„Declarația Curții Constituționale nu este doar o provocare la adresa instanței europene, ci o desconsiderare totală față de destinul țării”, avertizează centristul Stelian Ion, fost ministru al Justiției a cărui demitere la începutul lunii septembrie a declanșat o criză politică. care sa încheiat aproape trei luni mai târziu cu formarea unei coaliții guvernamentale între social-democrați și liberali. În plus, Legea fundamentală stabilește că „preceptele tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum și celelalte reglementări comunitare imperative, au prioritate față de dispozițiile contrare ale legilor interne”, susține fostul ministru al Justiției Stelian Ion. El îl acuză pe președintele Curții Constituționale, Valer Dorneanu, că „a semnat decizii controversate, cu tentă politică”, din cauza trecutului său de deputat social-democrat.
- Citește și: România, pusă la zid în Europa din cauza bandei din CCR a lui Dorneanu-„Moscovitul”. Se anunță consecințe
Plecarea lui Kovesi a produs un dezastru
Laura Kövesi, un fost procuror anticorupție, a adus în judecată peste 100 de înalți oficiali și a pus zeci de politicieni după gratii. Cu toate acestea, după plecarea sa din Direcția Națională Anticorupție (DNA), justiția se sufocă sub munți de dosare și procesele se prelungesc chiar și de ani de zile. Unul dintre motivele invocate de Bruxelles pentru acest ambuteiaj este înființarea Secției de Investigare a Abaterilor Justiției (SIIJ), creată de fostul Guvern social-democrat în 2018, cu care urmărește anchetarea judecătorilor și procurorilor.
Succesorul lui Kövesi, cunoscut drept brațul de executare al DNA, Crin Bologa, a dezvăluit luni că Parchetul său a fost obligat să încadreze 800 de dosare pentru dezincriminarea parțială a abuzului de putere din 2016, ceea ce a cauzat o pierdere de 4.000 de milioane de euro. .euro către cassa statului. La aceste pierderi ar trebui adăugate cele cauzate de magistraţii care au fost „obligaţi” să-i declare nevinovaţi pe infractorii.
România, care trăiește acum un moment de răgaz după ce a depășit recordul de decese în timpul celui de-al patrulea val de covid din noiembrie, așteaptă imperios o tranșă de aproximativ 3.000 de milioane de euro pe care trebuie să o primească în primăvară în cadrul Planului Național de Recuperare și Reziliență. Dar această sumă poate fi în pericol dacă nu continuă să întreprindă reforme judiciare care vizează independența justiției.
Trei asociații de judecători și procurori au deplâns „lipsa inexplicabilă de reacție” a Ministerului Justiției, pe care îl îndeamnă să adopte de urgență modificări legislative care să împiedice Comisia Europeană să impună o sancțiune economică. „CJUE ar putea condamna România să plătească o amendă de un milion de euro pe zi dacă insistă să dezavueze legislația europeană, așa cum face cu Polonia”, conchide judecătorul Camelia Bogdan.
