BRUXELLES – Italia trage acum de timp în ceea ce privește ultimul punct al reformei emblematice a UE privind migrația – după ce Germania a acceptat un compromis mult așteptat ● În timpul unei reuniuni a miniștrilor de interne ai UE, Roma, într-o mișcare neașteptată de ultim moment, a pus în așteptare o decizie privind așa-numitul regulament de criză, zdrobind speranțele de a ajunge la un acord până la sfârșitul zilei ● Guvernul Austriei a anunțat public în repetate rânduri că nu va fi de acord cu primirea României și Bulgariei în spațiul Schengen cât timp sistemul european de migrație și azil nu este reformat profund.
În ciuda blocajului impus de Italia, Ylva Johansson, șefa departamentului de afaceri interne al UE, a garantat că ambasadorii UE vor semna acordul în zilele următoare.
„Suntem foarte aproape de a găsi decizia finală în câteva zile”, a declarat Johansson într-o conferință de presă la Bruxelles, după întâlnirea cu ministrul spaniol de interne Fernando Grande-Marlaska Gómez.
Ministrul spaniol, care deține în prezent președinția rotativă a Consiliului UE, a declarat că „punctele de detaliu pot fi puse la punct”, reluând: „Sperăm să finalizăm abordarea generală în zilele următoare”.
Un progres în această chestiune ar deschide calea pentru un acord privind reforma politicii UE în materie de azil înainte de alegerile europene din iunie – după aproape 10 ani de încercări eșuate de reformă.
„Italia nu a spus nu… a cerut doar timp”, a declarat ministrul italian de externe Antonio Tajani, în cadrul unei conferințe de presă la Berlin, alături de omologul său german Annalena Baerbock. Tajani a adăugat că este nevoie de mai mult timp „pentru a examina conținutul acestei propuneri din punct de vedere juridic”.
Deși pe ordinea de zi nu era prevăzut niciun vot, la reuniunea de joi, miniștrii și-au propus să ajungă la un acord politic.
La începutul zilei, guvernul de centru-stânga al Germaniei a renunțat la dreptul de veto asupra acordului, facilitând un acord privind regulamentul de criză care detaliază modul în care țările de frontieră ale UE tratează persoanele care solicită azil în timpul unor vârfuri de migrație. Inițial, Verzii – care fac parte din coaliția de guvernare germană – au cerut scutirea minorilor de la controalele la frontieră și s-au opus încercărilor de a diminua drepturile migranților în perioade de criză.
„Astăzi, vom accepta acest compromis”, a declarat ministrul german de interne Nancy Faeser în fața colegilor miniștri de interne din UE, în timpul unei sesiuni publice desfășurate dimineața la Bruxelles.
Renunțarea Germaniei la dreptul de veto înseamnă că, din punct de vedere tehnic, acordul ar trebui să aibă suficiente voturi pentru a trece. Însă trei diplomați, cărora li s-a acordat anonimatul pentru a putea vorbi liber, au declarat că, fără Roma la bord, orice acord este imposibil din punct de vedere politic. Italia a înregistrat recent noi vârfuri de sosiri de migranți din Africa de Nord prin Marea Mediterană.
Într-o serie de concesii de ultim moment menite să îi liniștească pe Verzii germani, președinția spaniolă a Consiliului a propus un text care oferea garanții mai puternice privind drepturile omului pentru migranți. Dar Italia a avut îndoieli cu privire la noul limbaj, au declarat alți doi diplomați.
În special, Italia s-a opus unei formulări mai blânde cu privire la misiunile de salvare a migranților, care a fost adăugată la cel mai recent proiect de acord, potrivit acelorași doi diplomați.
Astfel de organizații neguvernamentale sunt un ghimpe în coasta guvernului de dreapta al Italiei, care se află în conflict cu Berlinul din cauza finanțării de către guvernul german a misiunilor umanitare de salvare în largul coastelor italiene.
Miniștrii UE se confruntă cu presiuni din ce în ce mai mari pentru a aproba un acord pe fondul creșterii numărului de migranți care ajung în Italia și înaintea alegerilor europene de anul viitor. Săptămâna trecută, Parlamentul European a blocat discuțiile pe marginea unor dosare-cheie ale pactului UE privind migrația, inclusiv regulamentul privind criza, în încercarea de a obliga țările membre să îl aprobe cât mai curând posibil.
