Șeful Statului Major al Forțelor de Apărare ale Israelului, generalul-locotenent Herzi Halevi, a declarat că țara va răspunde la atacul cu rachete și drone al Iranului, dar rămâne neclar ce formă va lua acest răspuns și dacă acesta va fi atât de puternic încât ar putea transforma o spirală de violență din ce în ce mai gravă într-un război regional la scară largă.
Oficialii americani au declarat luni că o anumită formă de ripostă la atacul Iranului, care a implicat peste 300 de rachete și drone, era aproape inevitabilă, dar administrația Biden încă spera că va fi o contraofensivă limitată și nu va viza teritoriul iranian.
Generalul-locotenent Herzi Halevi, a dat cea mai clară confirmare de până acum, de la atac, că Israelul va riposta.
„Această lansare a atâtor rachete, rachete de croazieră și drone spre teritoriul israelian va fi întâmpinată cu un răspuns”, a declarat Halevi, vorbind de la baza aeriană Nevatim din sudul Israelului, care a fost ușor avariată în urma atacului.
Cabinetul de război al Israelului s-a reunit pentru a patra oară în ultimele două zile, luni după-amiază, în timp ce premierul Benjamin Netanyahu, ministrul apărării, Yoav Gallant, și Benny Gantz, fostul ministru al apărării și rivalul centrist al lui Netanyahu, au discutat din nou despre cum să meargă pe linia de plutire între escaladare și descurajare.
„Respectăm faptul că aceasta este o decizie pe care trebuie să o ia cabinetul de război, prim-ministrul. Știm că ei trăiesc într-un cartier foarte dur”, a declarat luni la CNN purtătorul de cuvânt al Casei Albe pentru securitate națională, John Kirby. Dar el a adăugat că Joe Biden „a fost de asemenea foarte clar că nu dorim un război cu Iranul. Nu căutăm să lărgim și să extindem acest conflict. Nu vrem ca lucrurile să escaladeze”.
În timpul unei întâlniri care a durat câteva ore, a relatat canalul israelian N12 News, au fost discutate o serie de opțiuni care ar arăta Iranului că acțiunile sale au depășit o linie roșie fără a declanșa un răspuns și mai mare, așa cum a amenințat Teheranul.
N12 a relatat că Israelul a intenționat să se coordoneze cu SUA în ceea ce privește răspunsul său, dar administrația Biden a declarat în repetate rânduri că nu va lua parte și nu va asista la niciun contraatac israelian. Oficialii americani păreau resemnați luni că guvernul israelian nu va ține cont de sfatul lui Biden de a „accepta victoria” de a fi doborât majoritatea covârșitoare a rachetelor și a dronelor iraniene care se apropiau sâmbătă seara și duminică dimineața și că va exista un fel de răspuns israelian.
Ministrul iranian de externe, Hossein Amirabdollahian, i-a spus marți omologului său chinez că Teheranul este dispus să dea dovadă de reținere și că nu intenționează să escaladeze și mai mult situația, potrivit presei de stat.
IDF susține că a doborât 99% dintre drone și rachete balistice și de croazieră. Însă ulterior s-a raportat că multe dintre munițiile iraniene nu au reușit să se lanseze sau au căzut mult sub țintele lor. În cele din urmă, doar patru rachete iraniene au lovit în interiorul și în jurul bazei Nevatim.
Zona avariată într-o locație dată ca fiind baza aeriană Nevatim
Zonă avariată într-o locație indicată de IDF ca fiind baza aeriană Nevatim. Fotografie: Forțele de Apărare Israeliene/Reuters
Cu toate acestea, administrația Biden și-a păstrat speranța că contraatacul nu va viza fizic nimic de pe teritoriul iranian, ci va lua forma unui atac cibernetic la scară largă sau va viza un proxy iranian sau o țintă militară iraniană, cum ar fi o fabrică de drone, într-o țară terță, cum ar fi Liban, Siria sau Irak.
Oficialii au sugerat că o altă posibilitate ar fi un atac secret asupra unei ținte din interiorul Iranului, care să nu fie recunoscut în mod explicit de Israel, dar care ar fi cunoscut pe scară largă că a fost efectuat de forțele speciale sau serviciile de informații israeliene.
În ultimele decenii au avut loc o serie de asasinate ale unor oameni de știință iranieni din domeniul nuclear și explozii la situri militare sensibile care au fost atribuite Israelului, dar orice atac deschis asupra unor situri militare sau obiective de infrastructură din interiorul Iranului ar fi privit diferit de Teheran, care a amenințat că va continua escaladarea, ceea ce face ca un război total să fie mult mai probabil.
Unele figuri ale establishmentului de securitate israelian de linie dură ar putea vedea evoluțiile din acest weekend ca pe o fereastră de oportunitate pentru a ataca instalațiile nucleare iraniene, unde tehnicienii iranieni s-au apropiat mult mai mult de fabricarea uraniului de calitate militară de la prăbușirea acordului nuclear din 2015, declanșată de retragerea unilaterală a lui Donald Trump din acord.
La fel ca în cazul atacului de sâmbătă asupra Israelului, numărul de victime sau pagubele provocate de o ripostă israeliană directă ar fi de natură să determine următoarea mișcare a Iranului.
Biden și secretarul de stat american, Antony Blinken, i-au contactat duminică și luni pe vecinii arabi ai Israelului pentru a-i asigura de poziția Washingtonului: că îl îndeamnă pe Netanyahu să nu răspundă la atacul iranian și că SUA nu vor juca niciun rol în orice contraatac israelian.
În timpul discuțiilor de luni de la Washington, premierul irakian, Mohammed Shia al-Sudani, a făcut apel la reținere în Orientul Mijlociu.
„Încurajăm toate eforturile de stopare a extinderii zonei de conflict, în special ultima evoluție”, a declarat Sudani la începutul unei întâlniri cu Biden.
Franța, a cărei aeronavă a jucat un rol în doborârea duminică a unor muniții iraniene care se apropiau, s-a alăturat corului de puteri străine care au cerut reținere din partea Israelului. „De câțiva ani avem o bază aeriană în Iordania pentru a lupta împotriva terorismului”, a declarat Emmanuel Macron pentru canalul de știri BFM TV. „Spațiul aerian iordanian a fost încălcat… Am făcut ca avioanele noastre să decoleze și am interceptat ceea ce trebuia să interceptăm”.
Macron s-a făcut ecoul poziției lui Biden, afirmând că Franța va ajuta la consolidarea apărării israeliene, dar că nu va accepta un contraatac pe teritoriul iranian. „Vom face totul pentru a evita o conflagrație – adică o escaladare”, a declarat președintele francez. „Trebuie să fim alături de Israel pentru a asigura protecția sa la maximum, dar și pentru a cere o limită pentru a evita o escaladare”.
El a spus că accentul comunității internaționale ar trebui să fie pus pe „izolarea Iranului, convingerea țărilor din regiune că Iranul este un pericol, creșterea sancțiunilor, întărirea presiunii asupra activităților nucleare”.
