BUCUREȘTI – Președintele este un jucător activ. În plină criză guvernamentală, joacă atât la vedere, cât și în culise. La vedere atacă alianța USR PLUS, în culise joacă pentru un premier care să aducă liniște pentru o bună guvernare, care să ducă la bun sfâșrșit proiectele strategice promise. În partid nu se poate poziționa fățiș pentru a nu crea și mai multă tensiune, așa că trimite mesaje. Unul din ele este cel livrat de consilierul său prezidențial Cosmin Marinescu, prin care face praf rezultatele guvernării Cîțu. Cu siguranță, liberalii, șimai ales premierul, au înțeles semnalul…
Duminică, în plină criză guvernamentală, consilierul președintelui pe probleme economice, arată că creșterea economică cu care se laudă premierul Florin Cîțu nu este una reală și nici fericită.
El evidențiază evoluția diferită a României față de țările din regiune. În timp ce acestea înregistrează excedente comerciale, cu efect benefic asupra producției interne, România își adâncește deficitul comercial într-un an cu creștere economică majoră.
În aceeași analiză, Marinescu avertizează că, în 2021 creșterea economică e provocată mai ales de revenirea consumului, iar investițiile majore sunt cele realizate de stat și subliniază că importurile sunt în creștere rapidă.
- Principalele concluzii din analiza consilierului prezidențial Cosmin Marinescu:
– Dacă ne uităm pe harta europeană a creșterii economice, avansul de 13% din trimestrul 2 al anului curent plasează România între țările cu performanțe bune, în raport cu scăderea economică aferentă contextului de lockdown din 2020. Astfel, România reușește să revină la nivelul PIB de dinaintea pandemiei. Calculele arată că PIB în Q1, respectiv Q2 2021, a crescut cu 2,2%, respectiv 1,7%, față de Q1 și Q2 2019, pentru a lua ca reper anul de dinaintea pandemiei.
– Dacă ne raportăm însă la 2020, creșterea economică pe semestrul I al anului curent este de 6,5%. În aceste condiții, pentru materializarea prognozei actuale de 7% creștere economică în 2021, dinamica economiei pe semestrul 2 ar trebui să accelereze cu circa 7,2%. De aici probabil și unele opinii că rezultatele din Q2 2021 ar fi sub așteptări.
– Trebuie să fim sinceri în privința economiei și să acceptăm realitatea că, în anul post-pandemie, creșterea economică este antrenată prioritar de revenirea consumului. Nu trebuie neglijată această evoluție previzibilă, când consumul a revenit rapid și în forță. De altfel, în vremuri de normalitate, consumul este indicator al prosperității și al nivelului de trai. Nu este greșit să revenim din pandemie pe baza consumului, însă trebuie văzut unde se duce acest consum și dacă antrenează producția națională în mod sustenabil.
– În privința evoluțiilor macro pe partea de utilizare a PIB, avansul consistent al consumului atrage adâncirea deficitului comercial și a deficitului de cont curent.
– Astfel, așa cum am mai arătat, în ciuda creșterii economice dar mai bine spus și datorită factorilor acesteia, dezechilibrele externe se adâncesc mult peste nivelurile pre-pandemie. Deficitul de cont curent arată că în continuare consumăm mai mult decât producem.
– Problema cu aceste deficite externe este că România face notă discordantă față de țările din regiune, care acumulează în această perioadă excedente comerciale. Sunt evoluții contrastante care trebuie să ne dea de gândit în privința competitivității noastre externe. Ameliorarea acesteia necesită măsuri eficiente de promovare a exporturilor și o strategie inteligentă de atragere a investițiilor productive.
– Pe de altă parte, investițiile cunosc un reviriment remarcabil în comparație cu anii premergători crizei, poate cu excepția anului 2019, atunci când formarea brută de capital fix „explica” 2,7 puncte procentuale din creșterea economică anuală de 4,1%.
– Începând cu anul curent, investițiile din economie sunt estimate cu un ritm de creștere superior celui al consumului, evoluție promițătoare pentru schimbarea modelului de creștere în anii următori. Însă, avansul estimat al investițiilor se bazează preponderent pe sectorul bugetar (+22%) și în mai mică măsură pe investițiile private (+5,8% în termeni reali).
– Sunt evidente prioritățile în materie de investiții publice, iar implementarea eficientă a PNRR poate aduce un boom în această privință. În prezent, prin proiectul de rectificare bugetară, cheltuielile totale pentru investiții cresc la 68,5 miliarde lei, alocări distribuite echilibrat între fondurile europene (33,8 miliarde lei) și cele naționale (34,7 miliarde lei). Pe viitor, însă, balanța trebuie să încline hotărâtor în favoarea fondurilor europene.
– Dacă ne întrebăm unde se duce creșterea economică, trebuie respinse de la bun început unele interpretări speculative, care pretind, de exemplu, că „degeaba avem creștere economică dacă aceasta nu se vede în buzunarele oamenilor”. În general, în anii de ieșire din crize, economia se recuperează iar creșterea economică nu poate fi la fel de incluzivă precum în perioadele de normalitate în dinamica economică.
– Cu toate acestea, pot fi menționate evoluțiile pozitive așteptate, cum ar fi reducerea ratei șomajului sub 5%, creșterea numărului mediu de salariați cu peste 100 de mii de persoane, dar și creșterea câștigului salarial mediu cu circa 7%, ceea ce lasă loc unei creșteri salariale reale de aproape 3%, așa cum rezultă din estimările recente ale Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză.
– Tocmai de aceea, în cazul României este esențială demararea reformelor structurale, care să genereze sustenabilitate în planul creșterii economice și în finanțele publice. Succesul implementării PNRR este un factor esențial pentru schimbarea de paradigmă.
Cine este Cosmin Marinescu
Este profesor universitar în cadrul Departamentului de Economie și Politici Economice, cadru didactic din 1998 și doctor în Economie (2003).
A înființat primul curs universitar românesc dedicat domeniului Institutional Economics, privind rolul instituțiilor în dezvoltarea economică. A obținut o bursă postdoctorală (2011-2012), în cadrul competiției derulate de Institutul Național de Cercetări Economice “Costin C. Kirițescu” al Academiei Române. A câștigat competiții științifice în calitate de director de proiect, pe teme privind instituțiile economiei de piață, libertatea economică, calitatea instituțională a mediului de afaceri.
A efectuat diverse stagii de documentare și cercetare științifică: Centre d’Economie de la Sorbonne (iunie 2012), ESCP Europe Business School (iunie 2010), Middlesex University și London School of Economics (aprilie 2008), Institut d’Administration des Entreprises, Lille (iunie 2002), Maison des Sciences Economiques (octombrie 2001). A pus bazele, în calitate de președinte fondator, ale Centrului pentru Economie și Libertate – ECOL, o inițiativă educațională și de cercetare care promovează cunoașterea principiilor pieței libere și ale societății democratice.
A publicat mai multe cărți, în calitate de coordonator, autor și coautor, dintre care: Educația: perspectivă economică (2001), Liberalizarea schimburilor economice externe (2003), Instituții și prosperitate. De la etică la eficiență (2004), Economia de piață (2007), Libertate economică și proprietate (2011), Costurile de tranzacție și performanța economică (2013), fiind premiat de Asociația Facultăților de Economie din România (2008). A coordonat volumul Capitalismul. Logica libertății (Humanitas, 2013), apreciat de prestigioși economiști din mediul academic internațional.
