Politologul Cristian Pîrvulescu a oferit, în exclusivitate pentru News Track, un interviu despre ultimele subiecte din scena politică. Explică în amănunt relația de complicitate dintre Dragnea și Tăriceanu, dar și cauzele și efectul scandalului mutării ambasadei României din Israel. Analistul oferă o explicație riguroasă și a manevrelor PSD-ALDE pentru referendumul din alegerile europarlamentare, 26 mai.
Interviul integral cu politologul Cristian Pîrvulescu:
Să vorbim despre inițiativa PSD-ului de a dubla numărul de secții în ziua alegerilor europarlamentare, respectiv a referendumului.
Cristian Pîrvulescu: Nu este inițiativa PSD-ului de a dubla numărul de secții. Din cele două legi, legea referendumului si legea alegerilor europene rezultă două secții diferite. Ele sunt două secții și vor două procese verbale diferite pentru că vor fi două acțiuni electorale diferite. Va fi o votare pentru Parlamentul European și o votare pentru referendum, este evident că sunt două acțiuni diferite cu două procese verbale diferite. Legea referendumului s-a introdus în 2009 cu un amendament care spune ca in cazul in care referendumul se desfășoară în Parlament cu anumite alegeri și sunt toate alegerile prevăzute acolo, atunci se unifică cele două secții. Deci, vor fi două secții într-una, dar nu va fi o singură secție, nicio clipă nu va fi o singură secție. Problema, în momentul de față, este următoarea: articolele 15^1 și 15^2 din legea 3/2000, legea referendumului, se referă la niște legi care au fost abrogate între timp și înlocuite cu altele. Întrebarea este dacă bunul simț, buna credință, spun că aceste articole trebuie puse în aplicare chiar dacă s-a schimbat legea. Dar, știți că juriștii au această obsesie ca lucrurile să fie precizate în lege, nu s-a făcut nicio modificare a legii referendumului prin care legile din 2009 privind alegerile, 2008, 2009 să fi fost înlocuite cu cele din 2015, la care ar fi trebuit să facă referință. Asta este una dintre probleme. A doua problemă este că, evident, dacă citim legea inclusiv cu anexele în întregime, că vorbim de două secții de votare diferite care conțin și membri diferiți, deci am o secție de votare cu un anume număr de membri și cu un președinte la referendum și o secție de votare cu un alt număr de membri, și cu un președinte și un înlocuitor la alegerile europene. Ceea ce încearcă PSD să facă, nu este altceva decât să propună o interpretare a legii, că există două secții de vot. Singurii care pot să facă această interpretare a legii sunt cei de la Biroul Electoral Central, conform legislației din România, BEC interpretează legile din punctul ăsta de vedere și poate interpreta fie că sunt două secții, fie este o singură secție și că președintele secției pentru referendum este și președinte al secției pentru alegerilor europene, se unifică cele două secții, dar aici ai nevoie de o interpretare, de o punere în comun a acestor legi.
Ce așteptări sunt în legătură cu acest referendum pe Justiție?
Cristian Pîrvulescu: Referendumul funcționează ca un levier. Ăsta este motivul pentru care, de cele mai multe ori, nu este recomandat un referendum la data alegerilor, oricare ar fi el. Pentru că produce confuzii. El poate să scadă sau să crească prezența. În 2009, președintele Băsescu a introdus la primul tur al alegerilor prezidențiale, referendum cu două întrebări ca să-i crească numărul de voturi în primul tur și să-l poziționeze în mod strategic pentru al doilea. Acest referendum, dincolo de problema pe care o tratează, care este mult mai actuală decât problema pe care o punea Băsescu în 2009. Adică e o problema legată de o chestiune care se deteriorează, de justiție, depinde cum va fi întrebarea. Poate să crească prezența la vot acelor care consideră că justiția e importantă, adică celor care au protestat în piețele publice din România în 2017, 2018, și atunci, evident, că PSD-ul nu are niciun interes ca această prezență să crească, ar avea interesul ca referendumul să fie invalidat. Deci ca referendumul și alegerile se desfășoară în secții diferite, astfel încât să poată controla fluxul de prezență, cu discreție. Primari, prin oamenii lor, la țară, pot împiedica oamenii să meargă și la o secție, și la alta.
Se vehiculează în sfera politică că există tensiuni între Liviu Dragnea și Călin Popescu Tăriceanu, generate de mai multe subiecte, cum ar fi Tudorel Toader și OUG 114. Cum vedeți relația dintre cei doi în acest context?
Cristian Pîrvulescu: Relația n-a fost niciodată foarte strânsă. Este o relație realistă între doi politicieni care au nevoie unul de celălalt. Domnul Tăriceanu are un potențial de negociere, un potențial de ”șantaj”. Fără voturile lui Tăriceanu, fără ALDE, nu poate exista majoritate, dar datorită situației destul de complicate a ALDE, Tăriceanu nu a reușit să folosească acest mod. Într-o situație asemănătoare în Italia, Giulio Andreotti, spre exemplu, a reușit mult mai bine să ocupe poziții importante, cea de prim-ministru. Revenind, relația este o relație de cooperare politică, ca și de concurență. Tăriceanu crede că este un candidat și ultima șansă să fie un candidat. Ne uităm la vârstă, nu? Trebuie și ca un candidat la prezidențiale, cu șanse, și și-ar dori pentru că mașinăria lui electorală ALDE nu este foarte puternică, și-ar dori sprijinul PSD. Pe de altă parte, Liviu Dragnea înțelege că poziția de președinte nu este de neglijat și într-un anume context, să zicem un context juridic favorabil, nu s-ar da înlături să o abordeze, mai ales dacă, și acum revenim la întrebare precedentă, că au legătură, ar ieși foarte bine din alegerile europene. De exemplu, cu o diferență de 5 mandate în plus față de următorul partid clasat care va fi probabil PNL și de ce nu, acum cu un referendum invalidat. Vă dați seama cu un referendum invalidat și o diferență de 5 mandate, Liviu Dragnea este, dintr-o dată, un prezidențial de forță. Sondajele de opinie nu spun nimic, pentru că în spatele lui Liviu Dragnea, candidatul la alegerile prezidențiale, va fi mașinăria politică PSD cu 55% primari care pot mobiliza un electorat important la vot .
Cum anticipați evoluția personajului politic Liviu Dragnea în partid și pe scena politică după noiembrie 2019?
Cristian Pîrvulescu: Depinde ce se va întâmpla. Eu cred că dumneavoastră puneți întrebarea mergând cam departe. De ce spun asta, pentru că sunt problemele juridice. Dacă Dragnea nu supraviețuiește problemelor juridice și este condamnat.
Care sunt implicațiile pragmatice în subiectul mutării ambasadei, adică în contextul relației României cu lumea arabă, cu Israelul și cu Uniunea Europeană?
Cristian Pîrvulescu: În primul rând, relațiile cu bunul simț și cu principiile. La ONU s-a votat o rezoluție care recunoștea, în 1949, care recunoștea Ierusalimul ca fiind capitala a două state. Uniunea Europeană are o poziție clară din punctul acesta, recunoaște acest lucru, este o chestiune de principiu. Statele Unite ale Americii au altă poziție, nu este nouă, ei au recunoscut de mult Ierusalimul ca o capitală a Israelului. Donald Trump a făcut această mișcare, însă nu este legată doar de relațiile cu alegătorii evrei din Statele Unite, respectiv cu Israelul, ci și de interesul credincioșilor neoprotestanți care cred că a doua venire a lui Isus se va produce la Ierusalim și ăsta este motivul pentru care Ierusalimul trebuie să fie din nou evreiesc. E o problemă mai complicată. Revenind la întrebare, care sunt implicațiile României? România, în cazul în care ar avea o asemenea poziție, că am înțeles că doamna Dăncilă a vorbit în calitate personală și că ministrul de Externe, domnul Meleșcanu spune că nu este nicio decizie. Intrăm în contradicție cu politicile europene, într-o relație inutilă de ostilitate cu statele arabe, cu care actualul Guvern încerca să construiască relații constructive, de pe altă parte, întărim o relație cu Israelul care, oricum, funcționa bine și n-avea nevoie de acest element și văd, în primul rând, această decizie luată în special pentru a intra în favorurile administrației americane, în special a președintelui Trump, asta pentru ca Statele Unite să nu mai fie atât de critice cu lupta anticorupție, cu modificările statului de drept în România, pe care le-au produs în ultima vreme. Văd această decizie legată de interesele președintelui Dragnea și a altora din jurul său de a beneficia de protecția președintelui Trump.
PSD, printr-un comunicat, l-a acuzat pe Klaus Iohannis de ”amatorism”. Și aici vin cu următoarea întrebare. Care este logica bunului simț în acuzația adusă, în contextul în care premierul Dăncilă a declanșat întregul scandal?
Cristian Pîrvulescu: PSD este în campanie electorală, atacurile împotriva președintelui Iohannis intră în această logică, iar ceea ce a devenit o eroare. Eu nu cred că a fost o eroare, a fost o intenție clară a doamnei Dăncilă. Trebuie pusă în contextul vizitei din Statele Unite ale Americii, participarea la Congresul celei mai importante asociații americane evreiești. Nu este întâmplătoare declarația și am văzut că Mike Pence, vicepreședintele Statelor Unite ale Americii a apreciat-o foarte mult. Mike Pence, de altfel, reprezentantul fundamentaliștilor religioși în administrație . Sigur că a făcut o declarație care deranjează foarte multă lume și amatorismul este al doamnei Dăncilă. Atacul împotriva președintelui Iohannis este o încercare de a minimiza rolul acestuia, o încercare pe care PSD-ul o urmărește cu consecvență deja de mai bine de un an de zile, participând inclusiv alături de Curtea Constituțională la diminuarea până la excluderea lor totală atribuțiilor prezidențiale în exercitarea puterii.
