Din această după-amiază de marți, o porțiune din cheiul stâng al Senei din Paris se va numi ”Promenade Marie de Roumanie”, ca omagiu adus de francezi Reginei Maria, cu ocazia împlinării celor 97 de ani de când
nepoata reginei Victoria a Marii Britanii a fost încoronată ca Suverană a României Mari. Inițiativa a aparținut Ambasadei României în Franța, susținută de Primăria pariziană și de Grupul de prietenie româno-francez din Adunarea Națională Franceză, potrivit unui anunț, pe Facebook, al Ambasadei române.
Secțiunea de chei numită în cinstea Reginei Maria este cea dintre Pont d’Iéna și capătul bd. Suffren, chiar lângă Turnul Eiffel, de pe malul stâng al Senei.
Ceremonia de inaugurare are loc marți după-amiază, în prezența Familiei Regale.
„Dorim, printr-un astfel de gest, să aducem omagiu celei care în urmă cu 100 de ani pleda cauza României la Conferința de Pace de la Paris și care a rămas în sufletele românilor drept „Mama răniților” și „Regina Întregitoare”. Vă așteptăm!”, anunța Ambasada României în Franța.
Regina Maria a României (29 octombrie 1875-18 iulie 1938)
Regina Maria (29 octombrie 1875, Eastwell Park, Ashford, Kent, Anglia – 18 iulie 1938, castelul Pelişor, Sinaia, Regatul României) este nepoata reginei Victoria a Marii Britanii.
A fost a doua regină a României, în calitate de soţie a principelui de coroană devenit ulterior regele Ferdinand I al României.
Părinții săi au fost Alfred Ernest Albert de Saxa-Coburg și Gotha, duce de Edinburgh, iar mama, Maria Alexandrovna Romanova, mare ducesă a Rusiei, unica fiică a țarului Alexandru al II-lea al Rusiei.
Maria și-a petrecut copilăria și adolescența la Eastwell Park, reședința familiei din comitatul Kent.
S-a căsătorit la 29 decembrie 1892 cu Ferdinand I, principele moștenitor al tronului României, încercând încă de la început și reușind să se integreze națiunii care o adoptase ca principesă și, începând din 1914, ca regină.
A urmărit constant întărirea legăturilor dintre România și Marea Britanie, dovedind reale calități diplomatice în susținerea și apărarea intereselor României. A fost împotriva intrării României în Primul Război Mondial de partea Puterilor Centrale, susținând alianța cu Antanta, în vederea realizării statului național român.
Pe timpul războiului și-a însoțit soțul în refugiu în Moldova, activând ca soră de caritate în spitalele militare, activitate care a făcut să fie numită în popor „mama răniților”.
În perioada Conferința de Pace de la Paris (1919), dar și după încoronarea, alături de regele Ferdinand, ca suverani ai României Mari (Alba Iulia, 15 octombrie 1922) a militat pentru recunoașterea internațională a statului român reîntregit, în campanie diplomatică, având întrevederi oficiale sau informale cu suveranul englez, cu președintele Statelor Unite ale Americii, Woodrow Wilson, președintele Franței Georges Clemenceau sau cu reprezentanții de marcă ai mass-mediei europene.
A fost mama regelui Carol al II-lea și a luptat pentru supravieţuirea României în anii agitaţi ai Primului Război Mondial şi în perioada interbelică.
După moartea lui Ferdinand și venirea la putere a fiului său, Carol al II-lea (1930), acesta a reușit îndepărtarea reginei Maria din viața politică, care a fost obligată să trăiască într-un felde exil intern la reședințele sale de la Balcic și Bran.
