PRAGA – Ungaria și Polonia au încălcat statul de drept, a declarat noul ministru al Afacerilor UE din Cehia, Mikuláš Bek, într-un interviu pentru Hospodářské noviny, relateazăEuractiv.com.
Noul guvern format din cinci partide, condus de prim-ministrul Petr Fiala, nu are o poziție clară cu privire la mecanismul statului de drept sau articolul 7 al Tratatului UE și de potențiala declanșare a acestora împotriva Ungariei și Poloniei. Cu toate acestea, Bek se așteaptă ca apărarea valorilor europene să prevaleze în noul guvern de la Praga.
„Este clar că există voci influente în ODS (Partidul Civic Democrat) care se vor alătura Ungariei și Poloniei”, a explicat Bek.
De exemplu, deputații cehi de la ODS nu au votat în favoarea rezoluțiilor Parlamentului European care criticau Ungaria și Polonia. Premierul Fiala, însă, și-a exprimat îngrijorarea cu privire la așa-numita „oligarhizare” a Ungariei. Potrivit lui Bek, noul guvern trebuie să găsească un teren comun între diverse opinii.
„Ceea ce este important e consensul și, în opinia mea, nu poate fi nicăieri în altă parte decât în apărarea statului de drept, care este încălcat în ambele țări”, a afirmat Bek.
De asemenea, ministrul ceh afacerilor UE a sugerat că Polonia și Ungaria s-ar putea confrunta cu izolarea, chiar și în cadrul grupului de la Vișegrad.
„Ungaria și Polonia sunt acum în conflict serios cu restul UE, în timp ce Republica Cehă și Slovacia nu cântă aceleași partituri”, a subliniat Bek.
„Seamănă mai mult cu Polonia și Ungaria versus Republica Cehă și Slovacia. Semnificația cooperării la Vișegrad este slăbită. Totuși, acest lucru se poate schimba după alegerile din ambele țări (Polonia și Ungaria), în cazul Ungariei, poate chiar în acest an”, a adăugat noul ministru al UE al Cehiei.
Ce este grupul de la Visegrad si de ce România nu a fost primită
Grupul de la Visegrád, sau V4, este o organizație de cooperare formată din patru state central-europene: Cehia, Polonia, Slovacia și Ungaria, asociere similară uniunii economice vest-europene Benelux.
La 15 februarie 1991, în cetatea medievală Visegrád din Ungaria, Václav Havel – președintele Cehoslovaciei, Lech Wałęsa – președintele Poloniei și József Antall – primul ministru al Ungariei au semnat o declarație comună prin care își asigurau sprijin reciproc în vederea integrării politice și economice în Uniunea Europeană.
De asemenea, prin același document au fost puse bazele unei strânse cooperări regionale între statele semnatare. România a ratat aderarea la acest grup, din cauza mineriadei din 1990, refuzul fiind comunicat direct lui bolșevicului care tocmai preluase puterea, Ion Iliescu.