BUCUREȘTI – Toma Costreie a câștigat procesul cu Autoritatea Electorală Permanentă printr-o sentință definitivă a Curții de Apel București prin care obligă instituția să îl reangajeze și să îi plătească toate salariile din momentul în care l-a concediat, în 2019, potrivitportalului instanței.
Toma Costreie este chiar fostul director al Autoritatății Electorale Permanente care a inițiat la începutul anului 2019 controlul la PSD privind modul în care au fost cheltuiți banii primiți ca subvenție.
.
Curtea de Apel a obligat prin sentință Autoritatea Electorală Permanentă la plata către Toma Costreie a despăgubirilor egale cu salariile indexate, majorate şi recalculate, şi cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat de la data concedierii – martie 2019.
.
Imediat după ce Costreie, pe atunci director în AEP, a inițiat controlul, parlamentul controlat de PSD și ALDE l-a demis din funcție. Astfel, pe 28 februarie 2019, birourile permanente reunite ale Senatului şi Camerei Deputaţilor au aprobat destituirea lui Toma Costreie, directorul general al Departamentului de control al finanţării partidelor politice şi a campaniilor electorale a Autorităţii Electorale Permanente.
.
Controalele inițiate de Costreie au dus, în cele din urmă, la condamnarea definitivă a lui Mircea Drăghici, fostul trezorier PSD, pentru delapidarea fondurilor pentru partid.
Cum a fost ”executat” de gruparea penalilor Dragnea-Tăriceanu
În 2019 conducerea Parlamentului tranșa cu maximă rapiditate soarta lui Toma Costreie, directorul din Auroritatea Electorală Permanentă (AEP) care se ocupa cu anchetarea modului în care s-au cheltuit banii publici la PSD.
.
Parlamentul condus atunci de Dragnea și Tăriceanu i-a dat un aviz negativ tocmai la solicitarea secretarului general al AEP, ajuns după chiar președinte. „Au vrut sub orice formă, cu orice riscuri să stopeze acel control. Dacă se confirmau constatările parțiale exista riscul să fie cerută suspendarea subvenției la PSD”, susține Toma Costreie.
.
Parlamentul i-a dat aviz negativ, după ce AEP a transmis, într-o adresă semnată de Constantin-Mitulețu Buică – pe atunci secretar-general , apoi „uns” președinte- că Toma Costreie nu completase, la concursul de angajare, o declarație de independență cum că n-ar fi fost membru într-un partid politic în ultimii cinci ani. În aceeași adresă a AEP se mai cereau și două avize pozitive pentru alți colegi din AEP.
.
Conducerea Parlamentului, controlat de PSD-ALDE, a dat doar avizul negativ pentru Costreie, iar celelalte avize au rămas în aer.
.
Costreie susține că a completat o declarație de independență politică, în formatul în care i-a fost pusă la dispoziție de către comisia de examen. „Nu s-a pus problema că nu am declarat că n-am fost membru într-un partid politic, ci că declarația pe care am completat-o are alt format”, prfeciza el pentru HotNews..
.
Mai mult, acesta spune că Mitulețu-Buică nu ar fi avut mandat să trimită adresă Parlamentului din funcția sa de secretar-general.
„Eu am fost demis pentru că n-am vrut să plec capul și să pup inelul, pe românește. (…) Au vrut sub orice formă, cu orice riscuri să stopeze acel control. Au suspendat atunci toate controalele. Dacă se confirmau constatările parțiale exista riscul să fie cerută suspendarea subvenției la PSD”, spune Costreie.
.
„Dacă aș fi reușit să finalizez acel control s-ar fi lăsat cu suspendarea subvenției”, adică ar fi văduvit PSD-ul de milioane de euro.
.
De cealaltă parte, Constantin-Mitulețu Buică, devenit președinte al AEP în locul lui Costreie, susține că nu el a stabilit lipsa acelei declarații, ci un audit realizat la nivelul resurselor umane. „(…) a constatat că nu s-au respectat acele proceduri. Auditul a fost în anul 2018 pe care nu l-am cerut eu și care s-a desfășurat la departamentul de resurse umane”, spune Mitulețu-Buică.
„Nu am avut absolut nimic, eu personal [cu domnul Costreie]. Nu are nici o legătură că eu am fost membru PSD înainte. Nu are nicio legătură că aș fi încercat eu sau domnul Barbu să ne răzbunăm pe dânsul”, a mai declarat Mitulețu-Buică pentru HotNews.ro
.
Ulterior, s-a dovedit că acest Mihuleț este și un plagiator ordinar. În acest sens, Consiliul Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare (CNATDCU) a decis oficial în 2021 retragerea doctoratului lui Mitulețu Buică pentru plagiat. El ar fi plagiat mai bine de jumătate din teza de doctorat pe care a susținut-o în 2016 la Universitatea Națională de Apărare „Carol I” (UNAP), se arată într-o investigație PressOne. Domeniul în care Mitulețu-Buică a devenit doctor este Informații și Securitate Națională. De altfel, președintele Autorității Electorale Permanente a urmat, în afară de studiile doctorale, mai multe cursuri de scurtă durată la Academia SRI și la UNAP.
