BUCUREȘTI – Șeful misiunii FMI pentru România, Jan Kees Martijn, a declarat miercuri, după întâlnirea de la Palatul Victoria, că pachetul de măsuri fiscale al Guvernului este menit sa reducă deficitul bugetar, însă, cu toate acestea, multe alte programe sunt necesare pentru a crește eficiența și veniturile, în general.
„Pachetul de măsuri fiscale este bun, dar trebuie îmbunătățit. Noul pachet fiscal va îmbunătăși situația pentru 2024 în privința controilului deficitului bugetar care să se mențină în 3% din PIB. Ținta nu va putea fi atinsă în 2024. Impozitele pe cifra de afaceri vor constitui o povară asupra unor companii”, conchide Jan Kees Martijn, şeful misiunii pentru România, care se află la Bucureşti începând din 25 septembrie pentru analiza anuală a economiei româneşti.
Principalele concluzii prezentate de șeful misiunii FMI în România:
☛ „România a ajuns la o faza la care a depășit șocuri pentru lume: pandemie și război.
☛ „Inflația este în scădere. Acesta lucru nu trebuie să ducă la o relaxare fiscală”.
☛ Alte reforme trebuie să crească veniturile și gradul de declarare onestă a veniturilor. Trebuie să se lucreze mai mult în eliminarea excepțiilor fiscale a golurilor și în privința legii privind fiscalizării proprităților și trecerea la o economie verde. Altfel rezultatele nu pot fi predictibile.”
☛ O relaxare a politicii monetare trebuie să fie focalizată pe controlul inflației. Trebuie să se treacă la o reducere graduală a cheltuielilor. FMI se uită cu atenție la creșterea lichidităților, la rata inflației.
☛ Cadrul monetar al României este relativ stabil. A suportat bine crizele prin care a trecut, șocurile respective, legate de fluxurile de capital, s-a adaptat, chiar a dat dovadă de flexibilitate în această privință. Trebuie să controleze mai bine consolidarea fiscală.
☛ Supravegherea băncilor trebuie continuată și politicile monetare să fie corecte și stabile. Medierea financiară este importantă pentru crearea bufferului economic.
☛ Politica angajării femeilor trebuie să fie bine monitorizată, să fie atrase mai multe femei pe piața muncii, să se investească mai mult în educație. Să crească eficiența în muncă.
☛ Piața energetică este dominată de politici decarbonizante, din exploatara resurselor din Marea Neagră. Va necesita politici de exploatare a acestor surse.
☛ Este important ca România să pună finanțele publice pe o cale sănătoasă. Pachetul fiscal va fi un prim pas important în această direcție.
☛ Fiecare țară membră are dreptul să solicite asistența FMI. În acastă etapa nu vedem nevoia ca România să facă acest lucru. Sfatul nostru este să continuați să curățați sistemul, eliminând scutirile. Aceasta ar fi direcția sfaturilor noastre. Va trebui sa va gândiți la o impozitare progresivă. Trebuie mai întâi să vă asigurați că fiecare își va plăti taxa sa.
☛ Politica fiscală trebuie să fie bine comunicată ca să se bucure de încredere și de sprijin.
☛ Cu privire la buget: La venituri e bine să fii conservator, ca să limitezi riscul de reducere a cheltuielillor pe parcursul anului. Deficitul bugetar credem că o să scadă de la 6% la 5% anul viitor. Nu vedem probleme de finanțare, dar este important să rămâneți pe această cale a consolidării fiscale pentru a asigura că Guvernul poate să se împrumute la dobânzi mici. Nivelul veniturilor din impozite este mult mai scăzut comparativ cu ce vedem în Europa.
☛ Impozitul pe proprietate în România este demodat și nu foarte productiv. Sprijinim reformarea lui. Suntem pentru modernizarea sistemului de impozitare a proprietăților care să reflecte mai bine valoarea. E ușor de făcut.
Ce preconizează FMI pentru România
FMI estimează o creștere economică de 2,4% pentru acest an și de 3,7% pentru 2024, se arată în cel mai recent raport al instituției. De precizat că revizuirea a fost făcută în jos: în octombrie anticipa 3,1% pentru 2023.
În ceea ce privește inflația, o vede tot de două cifre, respectiv de 10,5% (este vorba despre media anuală) și de 5,8% în 2024.
Pentru finalul acestui an se așteaptă la o inflație de 7,5%.
Deficitul de cont curent anticipat este de 7,9% pentru 2023 și 7,7% pentru 2023.
Comisia Națională de Strategie și Prognoză se așteaptă la o creștere economică 2,8% în acest an.
Banca Mondială se aștepta, în raportul din ianuarie, la 4,6% în 2022 și 2,6% în 2023.
Comisia Europeană anticipează o creștere economică de numai 2,5% pentru acest an
Echipa FMI a discutat cu autorităţile române despre politicile economice în cadrul unor întâlniri cu reprezentanţi ai Ministerului Finanţelor, ai Băncii Naţionale a României şi ai altor agenţii guvernamentale. Totodată, experţii instituţiei financiare internaţionale s-au întâlnit cu reprezentanţi ai sectorului privat şi ai organizaţiilor neguvernamentale.
Consultările constituie un exerciţiu de supraveghere care este obligatoriu pentru toate statele membre. Scopul consultărilor în baza Articolului IV este examinarea situaţiei financiare şi economice la nivel naţional şi formularea unor recomandări generale referitoare la politicile monetare, politicile financiare şi economice de urmat pentru asigurarea stabilităţii şi a unei evoluţii pozitive la nivelul economiei. Pe baza constatărilor preliminare ale acestei misiuni, echipa elaborează un raport care, odată aprobat de conducere, va fi prezentat Comitetului Executiv al FMI spre discutare şi aprobare.
