Are 41 de ani și deja a albit, printre numeroasele proiecte prin care a adus României fonduri fabuloase. Este un tip discret și modest, puțini fiind cei care știu că el a fost creierul „afacerii” Centrul European de Securitate Cibernetică (European Cybersecurity Competence Center- ECCC).
Șapte orașe europene s-au luptat dur pentru a găzdui o agenție care va distribui miliarde de euro în finanțarea securității cibernetice și va aduce locuri de muncă. Bruxelles, Munchen, Varșovia, Vilnius, Luxemburg, București și León, sunt cele orașele care s-au bătut pentru marele „premiu”.
A învins Bucureștiul, iar ECCC promite să aducă locuri de muncă și să contribuie la creșterea afacerilor pentru companiile locale de securitate cibernetică și la consolidarea reputației țării gazdă în domeniul cibernetic. Evaluarea beneficiului economic pentru orasul spaniol Leon, publicata de XATACA a fost de 300 mil EUR.
De asemenea, potrivit Comisiei Europene, activitatea centrului va fi gestionarea fondurilor de securitate cibernetică din bugetele de cercetare ale UE, evaluata la 2.5 miliarde de euro alocate programelor Europa digitală și Orizont Europa plus multe alte milioane prin intermediul fondurilor sale de inovare și de recuperare a coronavirusului, pe lângă contribuțiile nationale voluntare.
Interviul integral cu Alexandru Nazare:
News Track: Cum ați ajuns coordonatorul proiectului?
Alexandru Nazare: Ca reprezentant cu însărcinări speciale al Guvernului României pentru pregatirea si pomovarea candidaturii Romaniei am participat la reuniunea Consilului de Ministri Telecom , în decembrie 2019, unde proiectul de regulament pe Centrul Cyber era pe agendă. Am sesizat amploarea proiectului și am pledat pentru candidatura Romaniei.
Primul lucru pe care l-am facut cand am venit la birou in ianuarie 2020 a fost sa elaborez proiectul de ordin de ministru pentru grupul de lucru interinstitutional pentru acest proiect.
Era un proiect cu sorți nedefiniți de izbândă, ca să zic așa, dar vă voi spune ceva. Din prima secundă am știut că Bucureștiul va fi capitala Cyber a Europei. Nu a fost o premoniție, doar mi-am zis: „Ce naiba, pe zona asta suntem cei mai buni din UE!”. Apoi, ușor-ușor, am început să concepem strategia. Din ce mă documentam mai mult, parcă mă înarmam și mai mult cu argumente.
News Track: Suntem celebri prin a nu ști să facem lobby…
Alexandru Nazare: Oho, lobby-ul a fost unul dintre capitolele importante ale strategiei. Printre primii pași au fost identificarea procesului decizional și a persoanelor cheie din fiecare stat membru. Următorea etapă a fost cea a identificării persoanelor influente din Comisia Europeană, de la care urma sa aflam detalii despre procedura de selectie.
Lobby-ul nu s-a mai făcut doar la nivel MAE,cu care am fost in parteneriat de la bun inceput, ci în paralel a fost adresat ministerelor cu atribuții pe digitalizare și agențiile cyber ale fiecărui stat în parte. Am lucrat in permanent contact cu doamna secretar de stat in MAE, responsabil cu afacerile europene, Iulia Matei .
Practic, am atacat pe trei fronturi: politic, diplomatic și tehnic. Am făcut demersuri ierarhice dozate treptat. Șansa a fost ca discuțiile să se poarte fără presiunea unui deadline scurt, dat fiind că pregătirea candidaturii a început cu un an înaintea competiției efective.
News Track: Știți că nici în țară nu s-au știut prea multe despre acest proiect. De fapt, nici nu s-a știut că îRomânia candidează. A fost tot o strategie?
Alexandru Nazare: Am agreat sa nu comunicam public nici un demers intreprins pana la terminarea competitiei. Cu exceptia dialogurilor la cel mai inalt nivel, cum ar fi Cancelaria Germaniei sau premierul Frantei, nici un demers nu a fost facut public, ca atare nu am dat indicatii despre statele pe care am invercat sa le convingem, nici despre cele pe care le-am adus de partea noastra.
News Track: Știți că nici în țară nu s-au știut prea multe despre acest proiect. De fapt, nici nu s-a știut că România candidează. A fost tot o strategie?
Alexandru Nazare: Am agreat sa nu comunicam public nici un demers intreprins pana la terminarea competitiei. Cu exceptia dialogurilor la cel mai inalt nivel, cum ar fi Cancelaria Germaniei sau premierul Frantei, nici un demers nu a fost facut public, ca atare nu am dat indicatii despre statele pe care am invercat sa le convingem, nici despre cele pe care le-am adus de partea noastra.
Contracandidatii nu au avut informatii despre aranjamentele noastre de sustinere. In plus, nu am ridicat nivelul de asteptare al publicului asupra subiectului. De aceasta data nu am comunicat doar ca ne dorim si ca incercam sa obtinem agentia, am comunicat ca am obtinut-o, la momentul finalizarii competitiei.
News Track: Ce înseamnă „demersuri ierahice dozate treptat”?
Alexandru Nazare: Adică au fost contactați mai întâi miniștrii adjuncți și șefii de agenții, apoi miniștrii și, numai ca ultim resort premierii sau președinții statelor vizate.
Oferta construită pe dezavantajele contracandidaților
News Track: Este clar că a fost un joc de uzură și că totul se raporta și la ce ofereau și ceilalți. Cum obțineați informațiile despre „adversari”?
Alexandru Nazare: Așa cum am mai spus, pentru noi a fost important că pregătirea candidaturii a început cu un an înaintea competiției efective, astfel că, spre deosebire de ceilalți, nu am fost obligați să lucrăm întru totul la vedere. Pe o parte dintre „adversari” ,cum spuneți dumneavoastră, deși mie îmi place mai mult termenul de competitori, i-am evaluat anticipând o parte din ofertele lor.
Cert este că, pentru prima data Romania s-a oferit sa acopere costurile de chirie si utilitati pentru o perioada de zece ani. Toti contracanditatii au oferit conditii similare, iar daca noi nu o făceam cred că am fi fost scoșidin cursa.
Mai mult, România nu a oferit o cladire, ci trei, la alegere, operationale. Ba chiar am invitat serviciile Comisiei sa le viziteze pentru a se asigura de conformitate, chiar dacă pâna acum se mergea pe ideea ca o cladire e suficienta. Or, faptul ca am venit cu mai multe variante a confirmat disponibilitatea disponibilitatea noastră pentru găzduire și că posibilitățile mut mai adecvate.
News Track: Credeți că angajații străini ai Centrului vor fi încântați să lucreze în București.
Alexandru Nazare: Cu siguranță. Bucureștiul nu mai este capitala cenușie a anilor ’90, anii post-comunism. S-a schimbat, e un oraș care îmbină modernismul cu istoria, chiar dacă într-un mod abstract, ca să zicem așa, deși știm bine că am putea spune și haotic… Lăsând gluma la o parte, Bucureștiul este un oraș important al Europei. Mai toți cunoscuții mei străini care ne-au vizitat capitala au fost impresionați.
Apoi, angajaților centrului le asigurăm o serie de facilități. Au pachete medicale speciale, regim special de imunitati si privilegii pentru personal, pachet de servicii Cyber Vip… Pentru directorul agenției asigurăm un pachet de protectie si paza oferit de SPP pentru directorul agentie.
De aemenea, proiectul a primit scrisori de sustinere din partea industriei ICT/Cyber și se va bucura și de cooptarea mediului academic.
Alexandru Nazare, carte de vizită
– Și-a început cariera politică în 2005, fiind consilier al ministrului integrării europene în perioada premergătoare aderării României la Uniunea Europeană.
– Din 2007 a devenit consilier la Grupul Partidului Popular European din Parlamentul European și a candidat pe listele PDL la alegerile europarlamentare.
– Ca membru al Parlamentului European a activat în Comisia pentru Bugete și în Comisia pentru Afaceri Externe.
– În octombrie 2009 a fost numit subsecretar de stat la Departamentul pentru Afaceri Europene,având în responsabilitate reprezentarea României în dialogul cu instituțiile europene.
– Din aprilie 2010 a devenit secretar de stat în Ministerul Finanțelor Publice, coordonator al Autorității de Certificare și Plată și al Oficiul de Plăți și Contractare Phare, precum și al departamentului de fiscalitate.
– A reprezentat la ședințele ECOFIN (întâlnirile miniștrilor sau secretarilor de stat însărcinați cu afacerile economice sau financiare din fiecare dintre cele 27 de state membre UE) ale Consiliului Uniunii Europene, unde a obtinut acordul asupra taxarii inverse la cereale, masura care a diminuat semnificativ evaziunea fiscala.
– În perioada noiembrie 2010 – ianuarie 2012 a fost secretar de stat în cadrul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii.
– A avut atribuții de negociator-șef din partea Ministerului pentru misiunile comune de evaluare cu instituțiile financiare internaționale și monitorizare a proiectelor cu finanțare externă.
– A coordonat instituțiile, organismele și structurile din domeniul aviației civile aflate sub autoritatea Ministerului.
– După demisia în februarie 2012 a guvernului Boc, a fost numit în funcția de ministru al transporturilor în guvernul Mihai Răzvan Ungureanu (9 februarie – 27 aprilie 2012). În această perioadă a fost aprobată de Consiliul Miniștrilor Transporturilor noua rețea TEN-T, unde Romania a obtinut in premiera cresterea retelei feroviare si rutiere cu 50% (practice astfel a devenit finantabila prin fonduri europene Autostrada Transilvania, Craiova-Pitesti, podul peste Dunare de la Braila inclusiv infrastructura aferenta sau Ploiesti-Brasov)
– A obținut aprobarea finanțării de către Comisia Europeană a unor proiecte de reabilitare a sistemului feroviar în valoare de 800 de milioane de euro și a licitat tronsoane de autostradă finanțate cu fonduri europene, în valoare de 850 de milioane de euro.
– A licitat refacerea studiilor de fezabilitate pentru autostrăzile Sibiu-Pitești și Comarnic – Brașov, prima urmând a fi finanțată din fonduri europene, iar a doua prin parteneriat public-privat. Licitațiile au fost anulate de noua guvernare, în toamna anului 2012.
