În jur de 10.000 de bugetari ar urma să fie disponibilizaţi pentru a se economisi bani la buget, iar primele liste cu posturile vizate au început să apară.
Planul ministrului Finanţelor Eugen Teodorovici de a reforma aparatul bugetar începe să prindă formă, iar primele estimări arată că în jur de 10.000 de posturi din sistemul public vor fi tăiate. Senatorul liberal Florin Cîţu a publicat, sâmbătă, o listă cu planul de concedieri din sistemul public şi susţine că totul va demara în nu mai mult de două săptămâni şi că cei disponibilizaţi nu vor beneficia de plăţi compensatorii.
„Dacă eşti bugetar, află câţi mai rămâneţi la locul de muncă. În ministere se pregătesc epurările anunţate de Eugen Teodorovici încă din noiembrie 2018. Liviu Dragnea a luat hotărârea să păstreze, în afară de amante, rude şi şoferii, numai pe cei care sunt loiali lui şi PSD-ului… rămân doar PSD-iştii. Vă prezint în premieră tabelul cu numărul maxim de angajaţi din ministerele care astfel devin 100% PSD-iste. Acesta este numărul maxim de posturi suportate integral de la bugetul de stat, aşa cum au fost trimise de ordonatorii principali către Ministerul Finanţelor Publice”, a scris Florin Cîţu, pe Facebook.
Mai precis, senatorul a prezentat o listă provizorie şi nefinalizată cu numărul maxim de posturi pe care îl va avea fiecare minister şi fiecare autoritate din subordinea statului, după restructurare. În jur de 10.000 de posturi vor fi tăiate, estimează senatorul liberal. De exemplu, numărul maxim de posturi din Ministerul Afacerilor Externe va fi redus de la 2.487, câte erau la finalul lunii februarie, la 2.100, ceea ce înseamnă aproape 400 de posturi. Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice va avea un număr maxim de 800 de posturi, faţă de 1.004, în februarie. Şi în ministerul Transporturilor numărul posturilor se va reduce de la 579 la 380.
O scădere drastică va avea loc la ministerul Culturii, de la maxim 434 posturi la 165 posturi. Tăieri de alte câteva zeci sau sute de posturi vor fi înregistrate şi la celelalte ministere şi, cel mai probabil, şi în agenţiile din subordinea ministerelor, precum şi în administraţia publică locală. Senatorul PNL mai susţine că „marea epurare” începe în două săptămâni, când se vor finaliza listele, urmând ca în treizeci de zile să fie disponibilizaţi „toţi cei care «se opun» implementării programului de guvernare”.
Cîţu mai atrage atenţia că această restructurare se va face fără plăţi compensatorii. Concedierile, la rectificarea bugetară Ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici, a declarat joi că la viitoarea rectificare bugetară se va ţine cont de restructurările anunţate în ministere în următoarele 45 de zile şi că ministerul pe care îl conduce le-a cerut deja miniştrilor şi şefilor de agenţii să comunice o situaţie clară privind cheltuielile.
„Noi am trimis deja către toate ministerele, toate agenţiile, colegii mei au primit şi au şi răspuns la solicitarea Ministerului de Finanţe vizavi de o situaţie clară pe tot ce înseamnă cheltuieli în zona respectivă, tot, inclusiv ce au dânşii în subordonare, coordonare sau sub autoritate, pentru a face o analiză la Finanţe. Până la final de iunie se face, pentru ca la prima rectificare să ţinem cont de aceste rezultate”, a declarat Eugen Teodorovici.
Cheltuielile cu bugetarii sunt la maxime istorice România înregistrează cel mai ridicat procent al angajaţilor în sectorul public din totalul angajaţilor cu carte de muncă din economie, respectiv 26% sau 1,23 milioane salariaţi. Dintre aceştia, aproape 800.000 sunt angajaţi în administraţia publică centrală, iar ceilalţi peste 430.000 în administraţia publică locală. Cheltuielile statului cu salariile angajaţilor în sectorul public au crescut cu 25% în ultimul an, cu 50% în ultimii trei ani şi aproape s-au dublat în ultimii şase ani, arată datele analizate de economistul Iancu Guda.
Şi în luna ianuarie a acestui an cheltuielile statului cu salariile din sectorul public au explodat. Ele au înregistrat o creştere de 24% faţă de ianuarie 2018, cea mai accelerată din ultimul deceniu. Astfel, salariile totale din sectorul public au ajuns la 7,6 miliarde lei în ianuarie 2019. Creşterea cheltuielilor salariale din sectorul public este cauzată de supradimensionarea aparatului public – unul din patru români munceşte la stat, cel mai mult din Europa – şi decalajul enorm dintre salariul public şi cel privat – aproape 70%, cel mai ridicat din Europa şi istoria României din ultimele trei decenii, potrivit lui Iancu Guda. Ponderea cheltuielilor de personal în sectorul public, exprimată ca şi procent în produsul intern brut, a ajuns aproape de 11% pe parcursul anului 2018, ceea ce reprezintă maximul istoric al României din ultimii 30 de ani.
