Guvernul elveţian a confirmat miercuri că va găzdui la jumătatea lunii iunie o conferinţă la nivel înalt care va dura două zile şi va avea drept scop obţinerea păcii în Ucraina, deşi Rusia a transmis clar până în prezent că nu va participa, considerând că Elveţia şi-a pierdut statutul de ţară neutră. Pe de altă parte, chiar înaintea evenimentului, la Bruxelles se tot vorbește despre un târg pentru a pune capăt războiului: teritoriu în schimbul securității. Adică, renunțarea la regiunile ocupate de ruși, dar cu garanția că Ucraina va adera imediat la NATO. Ce-i drept, aceasta ipoteză nu a fost discutată în mod oficial la ultimul summit al Alianței de la Bruxelles, însă o astfel de posibilitate este reluată periodic în toate conversațiile informale, inclusiv în ultimele zile.
Elveţia anunţase din ianuarie că are în vedere organizarea unei astfel de conferinţe, care a fost cerută de preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski în timpul unei vizite efectuate în această ţară, ce poartă de atunci discuţii exploratorii cu statele din UE, cu cele din G7 şi cu puteri emergente precum China şi India pentru a obţine sprijin faţă de această iniţiativă,.
„Există în prezent suficient sprijin internaţional pentru o conferinţă la nivel înalt de lansare a procesului de pace”, afirmă miercuri într-o declaraţie Consiliul Federal (guvernul elveţian). Acesta a mai precizat că reuniunea se va desfăşura pe 15 şi 16 iunie la hotelul de lux Bürgenstock, ce oferă o panoramă idilică pe coasta unui deal la mai mult de 450 de metri deasupra Lacului celor Patru Cantoane, în apropierea oraşului Lucerna.
Obiectivul conferinţei va fi crearea unui cadru favorabil pentru o pace cuprinzătoare şi durabilă în Ucraina, precum şi a „unei foi de parcurs concrete pentru participarea Rusiei la procesul de pace”, se mai arată în anunţul guvernului elveţian, care nu a precizat deocamdată lista participanţilor. Potrivit presei, sunt aşteptaţi să participe reprezentanţi din zeci de ţări – unele mass-media afirmând că ar putea fi chiar aproximativ o sută – la reuniunea pe care Elveţia o prezintă drept „Conferinţa la nivel înalt asupra păcii în Ucraina”, fără a fi o conferinţă de pace propriu-zisă.
Această conferinţă va fi o platformă de dialog pentru identificarea posibilelor căi de a ajunge la o pace globală, justă şi durabilă, conform principiilor fundamentale ale ONU şi ale dreptului internaţional, mai notează guvernul federal de la Berna, potrivit agenţiei de presă EFE.
Deşi Rusia afirmă că este favorabilă negocierilor menite să pună capăt războiului pe care l-a pornit contra Ucrainei, oficialii de la Moscova au declarat până în prezent că nu vor participa la reuniunea din Elveţia, acuzând această ţară că a renunţat la statutul său tradiţional de neutralitate prin aplicarea sancţiunilor impuse Rusiei de către UE.
De altfel, ministrul elveţian de externe Ignazio Cassis a confirmat miercuri la o conferinţă de presă că Rusia nu are în vedere să ia parte la conferinţa din 15-16 iunie. Totuşi, el a admis că „un proces de pace nu se va putea face fără Rusia, chiar dacă ea nu va fi aici la prima noastră reuniune”.
Potrivit presei elveţiene, la conferinţa din 15-16 iunie ar urma să participe şi preşedintele american Joe Biden. Însă oficialii ruşi consideră că, fără participarea Moscovei, o astfel de reuniune nu are sens.
Modelul Germaniei de Vest, cu Ucraina în NATO după capitulare, o soluție tot mai acceptată la Bruxelles
Cedarea teritoriului ocupat de ruși în schimbul securității, cu garanția că Ucraina va adera imediat la NATO este o ipoteză reluată periodic în toate conversațiile informale, inclusiv în ultimele zile, la Bruxelles, scrie La Repubblica, apreciind că aceasta este într-adevăr forța motrice din spatele accelerării asistenței acordate Kievului.
☛ Primul motiv este că mulți experți văd un astfel de „schimb” ca pe una dintre soluțiile posibile pentru a pune capăt războiului. În prezent, aceasta nu este o opțiune apreciată din punct de vedere politic. Dar, de facto, ea există.
☛ Al doilea motiv este mai specific. În special, multe guverne europene și Casa Albă însăși sunt îngrijorate de faptul că acest lucru ar putea deveni atuul lui Donald Trump dacă acesta va câștiga alegerile prezidențiale din noiembrie. Fostul președinte american a asigurat în repetate rânduri că, dacă va reveni în poziția de „comandant-șef”, va rezolva într-o clipă disputa dintre Moscova și Kiev. Iar acesta ar fi exact pasul care i-ar permite să preia rolul de „rege pacificator”.
Modelul Germaniei de Vest
Practic, planul ar fi lăsarea teritoriilor ocupate în seama Kremlinului – regiunile Crimeea, Donețk, Lugansk, Zaporojiea și Herson. Și apoi întărire granițelor. Partea Ucrainei controlată în prezent de guvernul ucrainean va adera la NATO. Publicația a menționat că aceasta este o cale care amintește foarte mult de ceea ce s-a întâmplat după cel de-al Doilea Război Mondial cu Germania de Vest. Națiunea germană a fost împărțită în două, cedând efectiv controlul părții de est URSS, încorporand simultan partea de vest în Alianța Nord-Atlantică în 1955.
Cu mai puțin de un an în urmă, la summitul de la Vilnius, președintele ucrainean Zelenski a făcut o cerere de aderare imediată la NATO cu speranța de a securiza imediat granițele și de a da astfel un răspuns militar invaziei ruse. Apoi, în ciuda liniștirii privind viitorul, mai mult sau mai puțin toți partenerii – începând cu SUA – s-au opus acestei solicitări, pentru a evita un război direct cu Moscova. Acum, subliniază publicația, scenariul se poate schimba. Mai ales dacă Trump se întoarce în Biroul Oval.
De aceea există o nevoie tot mai mare de a accelera asistența pentru Kiev. În special, secretarul general al NATO a subliniat necesitatea ca sprijinul militar să fie permanent și să nu fie legat de caracterul aleatoriu al politicii în acest sens. Nu în ultimul rând pentru că, dacă această decizie este într-adevăr adoptată, este important ca Ucraina să-și păstreze cât mai mult din teritoriul său în perioada de până la începutul anului viitor. Și pentru a atinge acest scop, Forțele Armate trebuie să fie dotate cu arme, muniție și poate chiar oameni. „Ipoteza Trump” stârnește o oarecare îngrijorare în Europa, întrucât ar fi totuși o capitulare față de superioritatea rusă.
Contraofensiva rusă a început deja
Atacul revendicat de ISIS (atacul terorist de la sale Crocus – n.red.) devine o scuză uriașă pentru Putin pentru a spori bombardarea chiar și asupra obiectelor civile și a populației civile. Chiar și Kremlinul realizează că 2025 va fi anul în care va fi posibil să se încheie un armistițiu. Dar 2024 este încă un an de luptă. Mobilizarea a 300.000 de soldați suplimentari din ordinul Kremlinului și legea semnată de Volodimir Zelenskii privind scăderea vârstei de recrutare la 25 de ani arată că lunile următoare vor fi luni de adevăr. Granița dintre Rusia și Ucraina este foarte lungă și are nevoie de oameni care să o păzească. Teama că armata lui Putin va străpunge este acum un fior constant care străbate coloana vertebrală a tuturor liderilor europeni.
În plus, alegerile din noiembrie din SUA devin un fel de „îngheț” pentru multe decizii globale. De fapt, președintele rus nu este interesat să negocieze un armistițiu sau orice altă opțiune cu Biden în acest moment. El va face acest lucru cu un șef nou sau confirmat la Casa Albă. Până atunci, el trebuie să își consolideze poziția de start. Adică, să câștige bucăți din Ucraina. Kievul și aliații săi trebuie să facă exact opusul. Știind că primăvara este sezonul celui mai brutal război pe teren. Și că abia anul viitor se va deschide un alt scenariu. În care muniția va fi în principal teritoriile cucerite sau apărate.
În august anul trecut, directorul Biroului Secretarului General al NATO, Stefan Jenssen, a sugerat că Ucraina ar putea deveni membră a NATO în schimbul transferului unei părți din teritoriul său către Rusia și că acest lucru ar putea face parte din procesul de încheiere a războiului din Ucraina. Ministerul ucrainean de Externe a calificat atunci astfel de condiții ca fiind absolut inacceptabile.
A doua zi după ce a fost făcută propunerea de a obține calitatea de membru NATO în schimbul „cedării de teritoriu”, șeful biroului secretarului general al NATO, Jensen, a calificat cuvintele sale drept o greșeală și a subliniat că nu ar fi trebuit să spună așa ceva. În mai 2023, corespondentul cotidianului The New York Times, Stephen Erlanger, a pus întrebarea: dacă o Germanie divizată a reușit să adere la NATO, de ce nu poate Ucraina?
