Liderii Asociației ”Inițiativa pentru Justiție” au formulat un denunț penal pe numele șefei CSM Lia Savonea, pe care o acuză de uzurpare a funcției.
Procurorii Sorin Lia și Bogdan Pîrlog o acuză pe Savonea pentru faptul că a cerut Parlamentului modificarea legii ANI, fără să ceară plenului CSM să sesizeze în acest sens Ministerul Justiției or, în calitate de simplu cetățean, să strângă 100.000 de semnături pentru ințierea unui demers legislativ.
În această săptămână, și ministrul Justiției Ana Birchall a acuzat-o pe Lia Savonea de uzurpare a atribuțiilor Ministerului Justiției. În schimb, Savonea a acuzat-o pe Birchall de subminare a autorității CSM și a sesizat CCR cu privire la un potențial conflict între puterile statului reprezentate de Ana Birchall și Lia Savonea.
Ministerul Justiţiei arată într-un comunicat de vineri că „CSM, şi cu atât mai puțin președintele acestei instituții, nu are inițiativă legislativă”, totul pe fondul disputei declarative dintre ministrul Justiţiei Ana Birchall şi şefa CSM Lia Savonea.
Comunicatul prin care Ana Birchall o pune la punct pe Savonea
„Cu privire la posibilitatea Consiliului Superior al Magistraturii de a exercita dreptul de inițiativă legislativă, învederăm următoarele prevederi constituționale și legale” MJ arată că „potrivit art. 74 din Constituție: „Iniţiativa legislativă aparţine, după caz, Guvernului, deputaţilor, senatorilor sau unui număr de cel puţin 100.000 de cetăţeni cu drept de vot. Cetăţenii care îşi manifestă dreptul la iniţiativă legislativă trebuie să provină din cel puţin un sfert din judeţele ţării, iar în fiecare din aceste judeţe, respectiv în municipiul Bucureşti, trebuie să fie înregistrate cel puţin 5.000 de semnături în sprijinul acestei iniţiative””.
Astfel, se arată în documentul citat, „prin dispozițiile constituționale anterior menționate sunt determinați limitativ subiecții exclusivi ai dreptului de exercitare a inițiativei legislative, respectiv: Guvernul, deputații, senatorii sau un număr de cel puțin 100.000 de cetățeni cu drept de vot.
Conform art. 38 alin. (5) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu modificările și completările ulterioare, Plenul CSM „poate sesiza ministrul justiției cu privire la necesitatea inițierii sau modificării unor acte normative în domeniul justiției””
„De asemenea, potrivit art. 38 alin. (3) din același act normative, „Plenul Consiliului Superior al Magistraturii avizează proiectele de acte normative ce privesc activitatea autorității judecătorești””, se mai arată în documentul citat.
Consiliul Superior al Magistraturii nu se poate sesiza din oficiu cu privire la acte normative care nu privesc autoritatea judecătorească (art. 38 alin. 3 din Legea nr. 317/2004) sau cel puțin domeniul justiției (art. 38 alin. 4 din Legea nr. 317/2004).
Totodată, trebuie avute în vedere și prevederile art. 27 și următoarele din Regulamentul de organizare și funcționare a Consiliului Superior al Magistraturii, aprobat prin HCSM nr. 1073/2018, în ceea ce privește atribuțiile comisiilor de lucru ale Plenului CSM.
Pe cale de consecință, CSM, şi cu atât mai puțin președintele acestei instituții, nu are inițiativă legislativă şi nici nu poate transmite propuneri de modificări legislative decât prin intermediul ministrului justiției. Reiterăm și cu acest prilej necesitatea respectării de către fiecare autoritate publică, inclusiv de către Consiliul Superior al Magistraturii, a atribuțiilor constituționale şi legale.
În acest context, reamintim că la începutul acestui an, Adunarea generală a judecătorilor Curții de Apel Brașov a inițiat procedura de revocare a doamnei Lia SAVONEA din funcția de membru al CSM „pentru încălcarea de către președintele CSM a atribuției referitoare la competența Plenului de a sesiza ministrul justiției privitor la inițierea unor modificări legislative”. Constatăm, astfel, că președintele CSM „recidivează” în încălcarea atribuțiilor Plenului CSM și ale ministrului justiției.
• Referitor la întârzierea transmiterii poziției privind cele două rapoarte GRECO, amintim această lucrare a fost pusă pe ordinea de zi a Ședinței Plenului CSM din data de 08.10.2019 și nu anterior, așa cum este precizat în comunicatul CSM – aspect ce poate fi verificat pe site-ul Consiliului Superior al Magistraturii, la secțiunea dedicată ședințelor Plenului CSM. Reamintim faptul că ultimul raport GRECO a fost publicat în data de 09.07.2019 și abia după 3 luni a fost pus pe ordinea de zi a Plenului CSM.