Președintele PSD, Marcel Ciolacu, citează din Mihai Eminescu, de Ziua Culturii Naționale, pentru a reliefa haosul din sistemul de educație din România. Ciolacu arată că, în prezent, elevii au mari probleme din cauza materiei foarte stufoase și neadaptate vremurilor în care trăim, adică tocmai rezultatul politicii Ecaterinei Andronescu, cea pe care PSD a numit-o patru mandate ca ministru al Educației, ultimul dintre ele fiind până la finele anului 2019. Câteva dintre deciziile Ambramuricăi prin care a dat tot sdistemul peste cap: a desfiinţat şcolile de arte şi meserii, a cerut intrarea la facultate fără BAC, a modificat gradul de dificultate la BAC, favorizând liceele slabe, și a politizat funcția de rector, eliminându-i incompatibilitatea cu cea de parlamentar.
În ciuda celor de mai sus,Marcel Ciolacu acuza:
“Copiii români sunt încărcaţi cu materii atât de multe şi atât de diverse, încât nici profesorii, nici şcolarii nu se pot orienta în capetele lor. Aceşti copii nu învaţă nimic, pentru că memoria nu păstrează nimic nepriceput, nerumegat, unde interesul viu şi judecata copilului n-au jucat nici un rol. Singurul efect al încărcării memoriei cu lucruri pe care nu le poate mistui e sila şi scârba copilului de carte. La acest rezultat au ajuns aproape toate şcoalele la noi. Vezi tineri care au învăţat latineşte, greceşte, istoria universală, logică şi psihologie, ştiinţe naturale, geografie în toate clasele, drept administrativ, economie politică, au trecut bacalaureatul şi… cu toate astea, nu ştiu a scrie o frază corectă, iar a doua zi după ce au părăsit şcoala au uitat tot…”
A-l prețui pe Eminescu înseamnă să dovedești ca stat – prin fapte, nu doar prin palavre – respectul cuvenit #Educației și #Culturii naționale, două domenii care astăzi, din păcate, suferă cumplit!”, scrie Marcel Ciolacu.
Educația, distrusă sistematic de PSD prin politicile bezmetice ale Ecaterinei Andronescu în patru mandate
Ecaterina Andronescu a avut în Ministerul Educaţiei, mai întâi, funcţia de secretar de stat pentru învăţământ superior, în intervalul 1995 – 1996. Apoi, în perioada 2000 – 2003, a fost ministrul Educaţiei şi Cercetării, dar nu şi-a dus mandatul la bun sfârşit fiind revocată de premierul de atunci Adrian Năstate în iunie 2003.
A revenit ca ministru la Ministerul Educaţiei în perioada 2008 – 2009 şi în Guvernul Ponta din 2012. În 2018, în ciuda criticilor și a incompetenței de care a dat dovadă, PSD i-a oferit al patrulea mandat.
Ce a lăsat în urma ei:
Desfiinţarea şcolilor de arte şi meserii
În iarna anului 2009, presa scria cum Guvernul şi, implicit Ecaterina Andronescu, a hotărât peste noapte desfiinţarea şcolilor de artă şi meserii fără nicio explicaţie plauzibilă. Culmea este că chiar aceasta le înfiinţase în anul 2002-2003, ca urmare a restructurării şcolilor profesionale. O decizie pe care a luat-o tot Ecaterina Andronescu.
„Într-o adevărată coaliţie a tăcerii, MEC a introdus în şedinţa de Guvern din 8 februarie, hotărârea privind cifra de şcolarizare pentru anul şcolar şi universitar viitor. Conform acesteia, s-au alocat 221.000 de locuri pentru învăţământul liceal cu cele trei profiluri ale sale: teoretic, vocaţional şi profesional şi tehnic. Până acum, erau alocate locuri şi SAM-urilor. Doamna ministru Andronescu a hotărât, însă, că nu ne mai trebuie SAM-uri şi a transformat locurile dedicate acestui tip de învăţământ în locuri pentru liceele profesionale şi tehnice“, scria Gândul în 2009.
Pe lângă justificarea pe care a dat-o acum nouă ani pentru adoptarea acestor măsuri – că avem cel mai mic procent de absolvenţi de studii superioare din UE – Ecaterina Andronescu a revenit cu un alt motiv câţiva ani mai târziu.
“În 2009 când m-am întors şi când am făcut analiza şcolilor de arte şi meserii am constatat că între 95 şi 97% din absolvenţii acestor şcoli mergeau şi finalizau liceul pe ruta progresivă. Asta înseamnă cu un an de şcolarizare în plus. Şi atunci, pe bună dreptate, mi-a pus întrebarea: De ce fac aceşti elevi, de ce se duc pe această rută ca să finalizeze liceul? Şi răspunsul este unul singur, foarte simplu. Şcoala de arte şi meserii nu le era utilă. Cu certificatul de absolvire de acolo nu-şi găseau un loc de muncă, declara Ecaterina Andronescu în 2012.
Ironic este că fix ce ar fi vrut să combată, adică şomajul în rândul tinerilor, nu s-a întâmplat. Ba din contră. 2017: Aproximativ 40% dintre elevii care au intrat anul trecut în clasa a XII-a nu au luat BAC-ul. Aproximativ 40% dintre elevi sunt analfabeţi-funcţional. Aproximativ 20% dintre tinerii cu vârste între 18-24 ani nu studiază şi nici nu lucrează.
A vrut intrarea la facultate fără BAC
În septembrie 2011, senatorul Ecaterina Andronescu depunea în Parlament un proiect de lege prin care ar fi urmat să se acorde dreptul tuturor absolvenţilor de liceu, ce nu au obţinut nota de trecere la toate probele de la BAC, dar au înregistrat o medie de minimum 7, să se înscrie la facultate. Astfel, până la Bacalaureatul de anul viitor, elevii ar fi urmat sa beneficieze de un an pregatitor, iar după elevii în cauză ar fi susţinut din nou examenul.
În caz de reuşită, ar fi putut avea echivalate creditele de studiu trecând direct în anul II.
“S-a înţeles greşit. Ea nu îi transformă pe aceşti absolvenţi în studenţi. Le oferă şanse să se integreze într-o formă de pregătire pentru că e uşor să derapeze înspre etnobotanice”, explica Ecaterina Andronescu câteva luni mai târziu, potrivit stirileprotv.
A modificat gradul de dificultate la BAC
Tot Ecaterina Andronescu a modificat gradul de dificultate al subiectelor de la Bacalaureatul din 2013. Concret, subiectele au fost diferenţiate, iar liceele tehnologice – cu cele mai slabe rezultate la BAC au primit subiecte mai uşoare decât ale celorlalte specializări la examenele de Română, Matematică, Fizică şi Chimie.
Modificarea a dus la o rată de promovare la BAC record, după introducerea în 2011 a camerelor de supraveghere. Diferenţierea subiectelor de BAC pentru liceele tehnologice a fost anunţată abia când olimpicii au dat primul examen, scrie edupedu.ro.
A eliminat incompatibilitatea dintre statutul de rector şi cel de parlamentar
Tot Ecaterina Andronescu este cea care a eliminat incompatibilitatea dintre statutul de rector şi cel de parlamentar. Concret, printr-o ordonanţă de urgenţă promovată de Andronescu în ultimele zile ale mandatului din 2012, au fost eliminate din Legea Educaţiei incompatibilităţile care priveau rectorii-parlamentari.
Discussion about this post