BUCUREȘTI – Guvernatorul Băncii Naționale, Mugur Isărescu, a declarat, vineri la prânz, că alegerea Ecaterinei Teodoroiu pe bancnota de 20 de lei a avut la bază trei motive. Primul a fost susținut de faptul că Teodoroiu a fost prima femeie ofițer și, astfel, este cinstită Armata Română și se readuce în memorie marele război de întregire (Primul Război Mondial, 1914-1918, România intrând în război în 1916, după 2 ani de neutralitate, n.red.).
Ulterior, Isărescu a mai ținut cont de faptul că Ecaterina Teodoroiu întruchipează ”puterea și sacrificiul femeii”, iar în al treilea rând guvernatorul BNR susține că a răspuns interesului public în ”promovarea și consolidarea egalității de gen” în societatea românească:
❝ Este prima femeie ofițer din Armata Română, în felul acesta cinstim Armata Română și avem un prilej să aducem încă o dată în memoria noastră marele război de întregire. În al doilea rând, întruchipează prin destinul său exemplar puterea și sacrificiul puterii femeii în societatea noastră. În al treilea rând, am răspuns interesului public care a găsit o largă susținere la nivelul societății românești în promovarea și consolidarea egalității de gen în societatea românească.
(Mugur Isărescu, guvernatorul BNR)
Cu numele de la naștere Cătălina Vasile Toderoiu, eroina s-a născut la 15 ianuarie 1894,într-un sat, Vădeni, astăzi cartier în componența municipiului Târgu-Jiu.
Provenită dintr-o familie modestă din Oltenia, Ecaterina a plecat la București pentru a deveni învățătoare, iar acolo a contribuit la înființarea primelor organizații de cercetași din țară. După intrarea României în Primul Război Mondial, a fost asistentă medicală pe frontul din regiunea natală și s-a transferat la Târgu Jiu, la cohorta „Domnul Tudor”, urmând Regimentul 18, în care lupta fratele ei, Nicolae, chiar în zonele natale din Gorj.
După moartea lui Nicolae, căzut pe front, din dorința de a-și răzbuna toți cei patru frați ai ei care muriseră în lupte, Ecaterina a hotărât să lupte activ și a cerut permisiunea comandantului Diviziei 2 să fie transferată într-o unitate de combatanți.
În 10 octombrie 1916 a avut loc prima bătălie de la Jiu. Armata I Română, comandată de generalul Ion Dragalina, a respins o puternică ofensivă inamică, iar soldatul Ecaterina Teodoroiu a fost în primele linii.
A fost luată prizonieră, dusă fiind la Cărbunești. De acolo, a evadat folosind un revolver ascuns pentru a-l împușca pe soldatul ce îi păzea pe ea și pe comandantul plutonului ei, fiind rănită ușor la picior în timp ce fugea.
Revenită la unitatea sa, a continuat luptele în zona orașului Filiași și a fost din nou rănită, de această dată mai grav, suferind fracturi ale tibiei și femurului stângi. În timp ce se afla în spital, armata română s-a retras în Moldova, și ea a fost mutată pe rând în spitalele din Craiova, București și în cele din urmă, Iași.
Pentru aceste fapte de arme a fost decorată în martie 1917 mai întâi de organizația de cercetași cu „Virtutea cercetășească” de aur, iar apoi prin decret regal cu „Virtutea militară” clasa a II-a.
A fost vizitată personal de regina Maria care i-a conferit decorația și a înaintat-o în gradul de sublocotenent. Întâlnirile sale cu familia regală au fost puternic mediatizate.
Misterul morții: a fost împușcată în cap sau în piept?
A revenit pe front în vara lui 1917. La 20 august, Regimentul 43/59 Infanterie din care făcea parte ocupa pozițiile în tranșeele de pe Dealul Secului în zona localității Muncelu.
În seara zilei de 22 august, în cursul unui atac declanșat de Regimentul 40 Rezervă german și respins de trupele române, Ecaterina Teodoroiu cade eroic, împușcată în cap (conform unei versiuni) sau în piept (conform altei versiuni), în fruntea plutonului pe care îl comanda ca sublocotenent.
După terminarea războiului, Ecaterina Teodoroiu a devenit o eroină a României Mari. Inițial înmormântată în comuna Fitionești din județul Putna, osemintele sale au fost strămutate în iunie 1921 la Târgu Jiu într-un mausoleu din centrul orașului.
De ce nu-i cinsteau memoria comuniștii
După venirea regimului comunist, deși acesta promova personaje istorice cu origini umile pentru a arăta contribuția țărănimii și muncitorilor la cultura țării, Ecaterinei Teodoroiu i s-a dat o importanță foarte redusă: prin studiile făcute, ea urma să acceadă în clasa burgheziei, imaginea sa fusese asociată foarte frecvent cu familia regală, iar mișcarea cercetașilor din care făcea parte era considerată, la fel, o organizație burgheză „reacționară”.
După anii 1960, regimul comunist a virat spre naționalism, și în timpul lui Nicolae Ceaușescu imaginea Ecaterinei Teodoroiu a fost din ce în ce mai des prezentată ca pe cea a unei eroine naționale, în 1978 realizându-se și un film despre ea.
Legăturile cu casa regală și rolul în fondarea mișcării cercetașilor au fost însă trecute sub tăcere.
După revoluția din 1989, din cauza utilizării ei de către propaganda comunistă, prezența imaginii ei în contextul comemorărilor contribuției românești la Primul Război Mondial a continuat să fie una discretă.
Din anul 1938, casa familiei Teodoroiu, construită în 1884, a fost amenajată drept casă memorială „Ecaterina Teodoroiu”. Centrul local de cercetași din Târgu Jiu îi poartă numele.
