Curtea Constituţională a României dezbate marţi sesizarea PNL şi USR pe proiectul de lege privind cumpărarea şi vânzarea de terenuri agricole. Legea prevede, în esență, că doar cei care au deja în proprietate terenuri agricole pot să mai cumpere alte suprafețe de acest gen în România. Ea a fost inițiată de senatorul Alexandru Stănescu, fratele lui Paul Stănescu, baroni latifundiari care controlează sudul țării.
Sesizarea se referă la actul normativ pentru modificarea şi completarea Legii 17/2014 privind unele măsuri de reglementare a vânzării-cumpărării terenurilor agricole situate în extravilan şi de modificare a Legii 268/2011 privind privatizarea societăţilor comerciale ce deţin în administrare terenuri proprietate publică şi privată a statului cu destinaţia agricolă şi înfiinţarea Agenţiei Domeniilor Statului.
„Poziţia PNL este că această lege este (…) cu dedicaţie specială pentru baronii PSD, marii latifundiari din zona de Sud a României”, declara la începutul lunii iunie liderul deputaţilor liberali, Florin Roman.
El a adăugat că legea restrânge dreptul de proprietate, iar terenurile respective sunt „vândute la bani de nimic doar lor”.
Roman susţine că PSD dă dovadă de populism atunci când spune „nu ne vindem ţara”, dar promovează un proiect de lege prin care interzice vânzarea participaţiunilor statului la societăţile comerciale şi la companiile naţionale unde statul este acţionar.
O lege dată de baroni pentru baroni
Legea prevede, în esență, că doar cei care au deja în proprietate terenuri agricole pot să mai cumpere alte suprafețe de acest gen în România. Așadar, e vorba de țărani (mulți dintre ei în vârstă și săraci), mici fermieri (care nu au putere de cumpărare) și marii latifundiari, care controlează deja suprafețe întinse. Sunt excluse de la acest drept de a cumpăra pământ toate celelalte categorii – inclusiv orășenii și străinii.
Alexandru Stănescu, fratele lui Paul Stănescu, este un mare latifundiar în județul Olt. Proiectul de lege a fost inițiat de el în 2018 și, în luna mai a aceluiași an, a fost votat în Senat. Camera Deputaților, ca for decizional, l-a adoptat în acest an, pe 3 iunie, iar legea a mers la președintele Klaus Iohannis.
Parlamentarii au votat textul legii deși acesta încalcă atât dreptul la proprietate garantat de Constituție, cât și Tratatul de aderare la UE semnat de România.
Conform legii promovate și adoptate de PSD și aliații săi din Parlament, un teren agricol scos la vânzare nu poate fi cumpărat decât de:
a) persoanele cu drept de preempțiune (rude, vecini, fermieri tineri care sunt deja proprietari de teren);
sau
b) alți proprietari de terenuri agricole din România, dacă nicio persoană din prima categorie nu-și exercită dreptul de preempțiune.
Nu vor mai avea acces la terenurile agricole cetățenii străini, dar nici orice alt cetățean român care n-a fost fermier în activitate în ultimii 5 ani.
Prin această lege, numărul celor care au dreptul să cumpere pământ în România se restrânge drastic. Iar dintre aceștia, realist vorbind, doar câteva mii de mari latifundiari, precum Alexandru Stănescu, au posibilitatea financiară să facă noi achiziții. Suprafețele se vor concentra, astfel, din ce în ce mai mult în mâna a tot mai puțini oameni.