Curtea Constituţională a amânat vineri, pentru 20 mai, decizia asupra sesizării vicepreședintelui Camerei Deputaților, Florin Iordache, pe tema constituirii completurilor specializate în cazurile de corupție de la instanța supremă. Data coincide cu cea stabilită de Curtea Supremă pentru dosarul în care Liviu Dragnea este judecat și pentru care a fost condamnat, în primă instanță, la trei ani și jumătate de închisoare cu executare.
Decizia de a amâna, pentru a treia oară pronunțarea, a fost luată pe motiv că nu s-au primit toate răspunsurile de la toate țările de la care s-a cerut punct de vedere prin agentul Comisiei de la Veneția, au declarat surse oficiale.
Dacă CCR constată un conflict juridic între Parlament și Înalta Curte de Casație și Justiție, sentinţele din prima instanţă în cazuri de corupție ar putea fi contestate și desființate, iar procesele reluate de la zero. O astfel de hotărâre l-ar putea scăpa pe Liviu Dragnea de condamnarea la trei ani și jumătate de închisoare în procesul angajărilor fictive.
Până acum, Curtea Constituțională a mai amânat de două ori decizia și a solicitat instanței supreme și CSM noi documente, inclusiv un studiu comparativ pe țări privind completurile de 3.
„Ce efecte ar putea avea pentru mine? Că se reia procesul. Adică se reia toată această perioadă în care am stat până acum. Ce va face CCR-ul mâine? O să discutăm după… Eu, ştiţi bine, nu cred că a fost vreo excepţie, indiferent care au fost deciziile CCR, le-am respectat şi am comentat puţin, aproape deloc, despre ce a decis Curtea Constituţională. Au fost decizii care au dat câştig de cauză unora, altă dată altora, au acceptat, au respins, dar judecătorii CCR trebuie respectaţi şi toate deciziile trebuie respectate”, a spus Dragnea, întrebat cum ar influența decizia CCR dosarul în care este judecat.
Motivele invocate în sesizarea lui Florin Iordache
În acest caz, Florin Iordache a sesizat CCR luna trecută, după ce Liviu Dragnea l-a lăsat pentru o săptămână președinte la Camera Deputaților. În sesizarea depusă la CCR, este invocat un conflict juridic de natură constituțională între Parlament și Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) pe Legea 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, pe tema completurilor specializate.
Mai exact, Florin Iordache susține în sesizare că toate procesele de corupție din prima instanță de la Înalta Curte de Casație și Justiție ar fi trebuit judecate de completuri specializate în fapte de corupție. Este invocat articolul 29, alineatul (1) din Legea 78/2000: „Pentru judecarea în prima instanță a infracțiunilor prevăzute în prezenta lege, se constituie completuri specializate”.În fața judecătorilor constituționali, vicepreședintele Camerei Deputaților a susținut că Înalta Curte a refuzat să aplice legea 78/2000 și să constituie completuri specializate pe corupție, că „a sfidat Parlamentul și a încălcat statul de drept”.
La rândul său, șefa instanței supreme, Cristina Tarcea, a spus că toate completurile au fost specializate în corupție și că instituției i se cere acum „să pună cu mâna” judecătorii. Ea a mai spus că în fiecare an, începând cu 2005, toate completurile de la secția penală au fost specializate în fapte de corupție.
Aceleași argumente, folosite de avocații lui Dragnea pentru anularea sentinței de condamnare
Aceleași argumente sunt folosite și de avocații lui Liviu Dragnea în procesul angajărilor fictive, în care liderul PSD a fost condamnat de un complet de 3 judecători de la ICCJ la trei ani și jumătate de închisoare.
În documentele depuse la instanța supremă și consultate de HotNews.ro, avocații lui Liviu Dragnea au invocat o nulitate absolută, spunând că sentința a fost pronunțată de un complet penal obișnuit, ci nu de un complet specializat pentru judecarea cauzelor de corupție, așa cum prevede Legea 78/2000.
Avocații au cerut desființarea sentințelor penale din 21 iunie 2018 pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție în acest dosar și rejudecarea cauzei de către un complet specializat pentru judecarea cauzelor de corupție. „Fiind vorba de o normă de organizare judecătorească obligatorie, iar nu supletivă, judecarea cauzei în prima instanța trebuia să aibă loc în fața unui complet specializat pentru cauzele de corupție”, se arată în documentele depuse în instanță de avocați.
La termenul de luni al procesului în care Dragnea a fost condamnat în primă instanță la trei ani și jumătate de închisoare, iar instanța supremă a dispus amânarea cauzei până în 20 mai.
La această amânare a contribuit și DNA, după ce procurorul de ședință a cerut sesizarea Curții Constituționale pe articolul din Legea 78/2000 privind completurile specializate de la instanța supremă și pe o decizie a Curții supreme legată de interpretarea unui articol din Codul Penal privind prescrierea faptelor.
Liviu Dragnea a fost audiat pentru ultima dată de completul de 5 judecători, la termenul de luni, și a susținut din nou că este „total nevinovat”, că dosarul său este unul politic și că dacă va fi menținută condamnarea la închisoare, ar vrea să știe pentru ce.
Ipoteze:
1 – Curtea Constituțională admite sesizarea privind conflict juridic de natură constituțională pe tema completurilor specializate de 3 judecători de la instanța supremă, iar la termenul din 20 mai de la instanța supremă se admite rejudecarea dosarului lui Dragnea la instanța de fond – completul de 3 judecători. Reluarea de la zero a procesului poate însemna prescrierea faptelor.
2- Curtea Constituțională respinge sesizarea și atunci în 20 mai se judecă procesul cu două variante – judecătoarea Luciana Mera va mai face sau nu parte din complet, dat fiind că se pensionează începând cu 1 iunie. Varianta pe care mizează avocații este că nu va mai face parte din complet, iar procesul în apel să se reia de la zero cu un alt judecător care să o înlocuiască.