Modificările fiscale aduse în lunile octombrie și decembrie 2023 aduc creșteri de taxe și chiar dublarea lor, cum este cazul taxării tichetelor de masă și a majorării TVA de la 9% la 19%. Tot începând cu anul 2024, pe o perioadă de 5 ani, statul va impune și o taxă suplimentară pe mașinile și imobilele scumpe, proprietarii fiind nevoiți să completeze și depună o declarație la ANAF.
Modificările aduse la nivelul microîntreprinderilor și eliminarea posibilității de optimizare fiscală în cazul antreprenorilor care dețin participații la mai multe microîntreprinderi, dublarea taxării pentru tichetele de masă oferite angajaților, creșterea TVA de la 9 la 19% pentru unele activități din turism (inclusiv accesul la festivaluri), dar și obligativitatea înrolării în sistemul RO e-Factura sunt doar o parte dintre schimbările pe care firmele încă încearcă să le proceseze și să le implementeze, arată o analiză a firmei de consultanță fiscală, audit și contabilitate Crowe România.
”Anul 2024 aduce schimbări de fiscalitate importante în toate sectoarele de activitate, iar managerii și antreprenorii au fost nevoiți să lucreze, în ultimele două luni, cu mai multe scenarii de business. Deciziile liderilor de business au fost diverse: de la eliminarea unor beneficii pentru angajați și înlocuirea lor cu altele mai avantajoase până la creșteri de prețuri menite să acopere majorările de taxe sau găsirea unor soluții pentru noile investiții necesare pentru digitalizarea relației cu autoritățile. Pentru microîntreprinderi, situația este mai dificilă și deciziile se iau mai greu, iar acest lucru se reflectă și în statisticile privind aderarea la sistemul RO e-Factura, la care s-au înrolat până acum doar 11% din totalul celor 1,2 milioane de firme din România. Noile investiții sunt primele care au de suferit în urma unei astfel de avalanșe de modificări fiscale, iar rezultatul lipsei de predictibilitate se va vedea în bilanțurile companiilor din 2024”, a explicat Mitel Spătaru, Tax Partner în cadrul Crowe România.
Lista principalelor modificări care intră în vigoare la 1 ianuarie
Crowe România a realizat o listă a celor mai importante modificări fiscale cu impact în mediul de afaceri care intră în vigoare de la 1 ianuarie 2024 și care au fost reglementate prin două acte normative publicate în Monitorul Oficial în octombrie, respectiv decembrie 2023:
1) Un acționar/ asociat poate deține peste 25% din valoarea acțiunilor/ părților sociale doar la o singură microîntreprindere. Până acum, limita era de deținere a peste 25% din acțiuni/părți sociale la 3 microîntreprinderi. Dacă un antreprenor are, în 2024, peste 25% acțiuni/ părți sociale din mai multe microîntreprinderi, trebuie să decidă până la 31 martie la care dintre firme să aplice sistemul de impozitare specific microîntreprinderilor.
2) S-a introdus o condiție suplimentară pentru a fi microîntreprindere: depunerea situațiilor financiare în termenul legal, respectiv până la 31 martie 2024. Aceasta se adaugă unor modificări fiscale anterioare aduse regimului microîntreprinderilor, respectiv impozitarea, începând cu 2024, cu 1% din venituri pentru cele cu încasări de 60.000 de euro/ an (5.000 de euro pe lună) și cu 3% pentru cele cu încasări de peste 60.000 de euro/an (până la 500.000 de euro/ an) sau care activează în anumite sectoare (IT, HoReCa, unele activități juridice, asistență medicală sau stomatologie etc.).
3) Sistemul RO e-Factura, prin care facturile emise de către o firmă ajung în același timp și la autoritățile statului, dar și la firma/ instituția care trebuie să plătească acele facturi, devine obligatoriu pentru majoritatea firmelor din România (cu câteva excepții). În prima etapă a aplicării RO e-Factura, respectiv în perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2024, firmele au obligaţia să raporteze în sistemul naţional privind factura electronică RO e-Factura toate facturile emise în relaţia cu alte companii și în relaţia cu instituţiile publice. Ulterior, de la 1 iulie 2024, pentru firme devine obligatoriu să factureze direct prin RO e-Factura, altfel vor primi contravenții. Un ghid care detaliază ce trebuie să facă antreprenorii și managerii de companii pentru a se înrola în acest sistem menit să combată evaziunea fiscală a fost pus la dispoziție de Ministerul Finanțelor.
4) Cota de TVA crește de la 5% la 19% pentru următoarele activități: utilizarea facilităților sportive, transporturile turistice (cu vehicule istorice, transport pe cablu, cu tracțiune animală, cu ambarcațiuni turistice), livrarea alimentelor bio-eco, montane și accesul la bâlciuri, parcuri de distracții. De asemenea, crește TVA-ul de la 5 la 9% pentru livrarea de panouri fotovoltaice și restul categoriei de bunuri pentru generarea energiei verzi.
5) Laptele praf pentru nou-născuți, sugari și copii de vârstă mică se adaugă pe lista alimentelor cu zahăr adăugat care vor avea în continuare un TVA de 9%, pe lângă cozonac și biscuiți. Pentru celelalte produse cu zahăr adăugat, TVA-ul crește la cota standard de 19% (față de 9%, până în prezent).
6) Băncile datorează, pe lângă impozitul pe profit, un impozit suplimentar în procent de 2% din cifra de afaceri. Cota suplimentară de 2% se aplică în perioada 1 ianuarie 2024 – 31 decembrie 2025, iar de la 1 ianuarie 2026 va scădea la 1%.
7) Freelancerii care obțin venituri din activități independente, determinate în sistem real, nu mai pot avea cheltuieli de sponsorizare care să fie deductibile. De asemenea, aceștia își pot deconta cheltuielile cu abonamentele de sport în limita a 100 de euro pe an (față de 400 de euro/an, cât era până în prezent).
8) Firmele care susțin educația timpurie a copiilor angajaților pot oferi până la 1.500 de lei/ lună ca beneficiu pentru fiecare copil al angajaților, sumă menită să acopere taxele aferente creșei/ grădiniței copilului. Această sumă este deductibilă pentru angajator, deci nu se va mai plăti impozit pe profit pentru ea.
9) Tichetele de masă și voucherele de vacanță nu vor mai fi scutite de CASS – contribuția la sănătate – și vor fi impozitate astfel cu 10%. Impozitarea totală pentru aceste beneficii ajunge astfel la 20%. Totodată, Ministerul Muncii a anunțat că din februarie 2024 valoarea maximă a unui tichet de masă crește cu 14%, de la 35 de lei în prezent la 40 de lei.
10) Suma de 200 de lei/lună din salariile angajaților români rămâne neimpozabilă și în 2024. Aceasta nu se va include în baza lunară de calcul a contribuțiilor sociale. Această facilitate este în vigoare de la 1 ianuarie 2023.
Ce este „taxa pe lux”
Începând cu anul 2024, pe o perioadă de 5 ani, statul va impune și o taxă suplimentară pe mașinile și imobilele scumpe, proprietarii fiind nevoiți să completeze și depună o declarație la ANAF.
Proprietarii de mașini și imobile scumpe vor plăti o nouă taxă din 2024
Noua taxă, cunoscută ca „taxa pe lux”, se va plăti pentru locuințe și mașini scumpe. Este în valoare de 0,3% din suma care depășește 2,5 milioane de lei, în cazul proprietăților imobiliare, adică aproximativ 500.000 de euro, și 375 de mii de lei, adică 75.000 de euro pentru mașini.
Legea 296/2023, apărută pe final de octombrie, introduce în Codul fiscal un nou titlu, prin care se stabilește un impozit special pe bunurile imobile și mobile de valoare mare.
Pentru ca așa-numita taxă pe lux să se poată aplica, Fiscul trebuie să stabilească modelul și conținutul declarației ce va fi utilizată în aceste situații.
ANAF a pus joi în dezbatere un proiect de ordin prin care să fie stabilite detalii legate de declarația privind taxa pe lux.
Conform Legii 296/2023, impozitul special va viza, începând de anul viitor, casele și mașinile scumpe, astfel:
- persoanele fizice care, la data de 31 decembrie a anului fiscal anterior, au în proprietate/ proprietate comună clădiri rezidențiale situate în România dacă valoarea impozabilă a clădirii depășește 2.500.000 de lei (~ 500.000 de euro);
- persoanele fizice și persoanele juridice care au în proprietate autoturisme înmatriculate/ înregistrate în România a căror valoare de achiziție individuală depășește 375.000 de lei (~ 75.000 de euro). Impozitul se datorează pe o perioadă de cinci ani începând cu anul fiscal în care are loc predarea-primirea autoturismului sau pentru fracțiunea de ani rămasă până la împlinirea perioadei de cinci ani de la această dată pentru cele la care predarea-primirea autoturismului a avut loc anterior.
Pentru cei care au trecut deja la predarea-acceptare a mașinii, taxa se plătește pentru fracțiunea de ani rămasă până la împlinirea perioadei de cinci ani de la acea dată. În mod alternativ, pentru cei care vor trece în viitor la predarea-acceptarea autoturismului, taxa se datorează pe o perioadă de cinci ani începând din anul fiscal de predare-acceptare.
