Uniunea Europeană susține că „nu a fost informată” în legătură cu pactul de securitate pentru zona indo-pacifică încheiat între Statele Unite, Marea Britanie şi Australia, şi „va analiza repercusiunile acestuia”, au declarat joi doi dintre purtătorii de cuvânt de la Bruxelles.
„Uniunea Europeană nu a fost informată despre acest proiect şi suntem în contacte pentru a înţelege această alianţă”, a declarat Peter Stano, purtătorul de cuvânt al şefului diplomaţiei europene, Josep Borrell.
Borrell urmează să prezinte joi după-amiază strategia UE pentru regiunea indo-pacifică.
Conform purtătorului său de cuvânt, „va fi realizată o analiză a situaţiei şi a repercusiunilor acestei alianţe, iar viitoarea reuniune a miniştrilor de externe din UE, prevăzută la 18 octombrie la Luxemburg, oferă o oportunitate pentru o discuţie cu privire la această alianţă”.
Prima consecinţă a pactului AUKUS este ruperea de către Australia a unui important contract pentru furnizarea de submarine convenţionale din Franţa, în favoarea submarinelor nucleare concepute cu ajutorul SUA şi al Marii Britanii.
„Este, într-adevăr, spus fără ocolişuri, o înjunghiere pe la spate”, s-a indignat ministrul francez de externe, Jean-Yves Le Drian, la postul de radio France Info. Preşedintele „Biden a luat o decizie brutală”, a adăugat el. „Noi am stabilit cu Australia o relaţie de încredere. Această încredere a fost trădată”, a mai spus ministrul francez.
Întrebată despre consecinţele mâniei Franţei asupra negocierilor în curs între UE şi Australia vizând încheierea unui acord de liber-schimb, Comisia Europeană a reacţionat cu prudenţă. „Nu va exista un efect imediat asupra discuţiilor şi a relaţiilor cu Australia”, a declarat purtătoarea de cuvânt adjunctă a Comisiei, Dana Spinanţ.
Ministrul francez de Externe Jean-Yves Le Drian a denunţat joi „o lovitură pe la spate”, la câteva ore după ce Australia a anulat în mod brutal un contract de achiziţionare a 12 submarine franceze, supranumit „contractul secolului”, relatează AFP.
„Am stabilit împreună cu Australia o relaţie de încredere, iar această încredere este trădată”, a denunţat la postul de radio France Info şeful diplomaţiei franceze. „Azi sunt foarte furios. Aşa ceva nu se face între aliaţi”, a subliniat el.
Jean-Yves Le Drian a denunţat, de asemenea, „comportamentul american”, după ce Statele Unite au încheiat cu Australia un parteneriat strategic în vederea construirii unor submersibile americane cu propulsie nucleară.
„Această decizie unilaterală, brutală şi imprevizibilă seamănă mult cu ceea ce făcea domnul Trump”, şi-a exprimat regretul ministrul francez de Externe. Ministrul francez al Apărării Florence Parly cataloga, în paralel, la postul de radio RFI, această rupere a contractului drept „gravă” şi aprecia că ea constituie „o veste foarte proastă pentru respectarea cuvântului dat”.
„În domeniile geopoliticii şi politicii internaţionale este grav”, a denunţat Parly, care s-a declarat „lucidă cu privire la felul în care Statele Unite îşi tratează aliaţii”, după ce Washingtonul a anunţat că a încheiat acest acord în vederea livrării Canberrei a unor submarine cu propulsie nucleară, în parteneriat cu Marea Britanie, dar fără Franţa, toate state membre NATO.
Construcția lui Biden e imorală, dar pragmatică
Statele Unite, care caută să-şi consolideze în toate direcţiile alianţele împotriva Chinei, au anunţat miercuri, împreună cu Australia şi Regatul Unit, un vast parteneriat în domeniul securităţii, în regiunea indo-pacifică, care ar putea afecta ambiţiile Franţei în această zonă a lumii.
„Prima mare iniţiativă (a acestui nou pact denumit) AUKUS va fi să livreze o flotă de submarine cu propulsie nucleară Australiei”, a anunţat premierul australian Scott Morrison, într-o videoconferinţă cu premierul britanic Boris Johnson, la un eveniment prezidat de către Joe Biden de la Casa Albă. În urma acestui anunţ spectaculos – prin care Statele Unite împărtăşesc o tehnologie deosebit de sensibilă -, Australia urmează să anuleze, potrivit presei australiene, o comandă uriaşă de submarine convenţionale din Franţa, în valoare de zeci de miliarde de euro, pe care preşedintele francez Emmanuel Macron s-a angajat să o apere.
Este neclar dacă Parisul se va consola cu declaraţiile împăciuitoare ale lui Joe Biden, care a dat asigurări miercuri că Statele Unite „vor să coopereze îndeaproape cu Franţa” în această regiune strategică. Parisul „este un partener-cheie” al Statelor Unite, a declarat el. „Regatul Unit, Australia şi Statele Unite vor fi legate şi mai strâns, ceea ce reflectă gradul de încredere între noi şi profunzimea prieteniei noastre”, a declarat Boris Johnson, care obţine astfel un succes diplomatic sigur în strategia sa de evitare a izolării internaţionale după Brexit.
Submarine „În baza istoriei noastre comune ca democraţii maritime, ne angajăm într-o ambiţie comună pentru a susţine Australia în achiziţionarea unor submarine cu propulsie nucleară”, anunţă cei trei parteneri într-un comunicat comun – în care se precizează că este vorba despre propulsie şi nu despre armament.
„Singura ţară cu care Statele Unite au împărtăşit acest tip de tehnologie a propulsiei nucleare este Marea Britanie”, în 1958, a anunţat anterior un oficial de rang înalt de la Casa Albă. „Aceasta este o decizie fundamentală. Acest lucru va lega Australia, Statele Unite şi Marea Britanie timp de generaţii”.
China nu a fost menţionată miercuri nici în declaraţiile orale şi nici în comunicat, în care se evocă „pacea şi stabilotatea în regiunea indo-pacifică”, însă nu există vreo îndoială că noua alianţă vizează mai întâi să înfrunte ambiţiile regionale ale Beijingului. Joe Biden repetă de când a fost ales că intenţionează să înfrunte China, la fel ca predecesorul său Donald Trump, însă în mod foarte diferit, fără să se închidă într-o confruntare.
El a anunţat miercuri că vrea „să investească în cea mai mare sursă a puterii noastre, aliaţii noştri” şi că vrea „să-i aducă la zi, pentru a înfrunta mai bine ameninţarea de azi şi de mâine”.
„Contractul secolului”: „Afacerea „Submarinul”
Preşedintele american îi primeşte, de altfel, la 24 septembrie, la Washington, pe premierii australian, indian şi japonez, în vederea unei relansări a formatului diplomatic „Quad”, care „vegetează” de mai mulţi ani.
Însă anunţul de miercuri, în pofida precauţiilor limbajului lui Joe Biden, riscă să oprească altă alianţă, cu Franţa, dacă Australia denunţă în mod efectiv ceea ce a catalogat uneori drept „contractul secolului” pentru industria franceză a apărării.
Un acord-cadru, încheiat în 2016 de Franţa cu Australia, prevede construirea a 12 submarine cu propulsie convenţională din clasa Attack, proiectate pe baza unor submarine nucleare de atac franceze, de tip Barracuda.
Costul total al acestui program, cu care este însărcinat Naval Group, se ridică la 50 de miliarde de dolari australieni (31 de miliarde de euro). Grupul specializat în construcţii navale în domeniul apărării şi-a exprimat miercuri „marea dezamăgire”. Într-o convorbire cu Scott Morrison, la jumătatea lui iunie, Emmanuel Macron reafirma „angajamentul deplin şi ferm” al Franţei de a duce contractul la bun sfârşit.
