Magistraţii instanţei supreme au decis, luni seară, să-l achite pe preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, în dosarul în care a fost acuzat de DNA de mărturie mincinoasă, în dosarul retrocedării unei suprafeţe din Pădurea Snagov şi a fermei Băneasa. Decizia este definitivă.
Ca răspuns, Călin Popescu Tăriceanu a catalogat întreg procesul ca fiind o înscenare.
„Consider că acest proces în care am fost antrenat este o înscenare ca urmare a recomandărilor făcute în MCV, ca rezultatele luptei împotriva corupției să se soldeze cu “big fish”. Datorită pozițiilor pe care le-am avut sau le dețin fac parte din această categorie. Au încercat să mă târască într-un proces de corupție, nu au avut alte elemente, au încercat cu evaziunea fiscală, ar fi fost simplu pentru procurori să vadă că acea presupusă tranzacție nu a fost în realitate făcută. Au încercat să sugereze că eram la curent cu acea tranzacție. În 2008 aveam o agendă suficientă ca să am grijă și de cabinetul soției”.
a declarat Călin Popescu Tăriceanu, în fața judecătorilor Înaltei Curți de Casație și Justiție
Un complet de cinci judecători de la Instanța supremă a respins recursul DNA și a menținut sentința de achitare de la prima instanță.
Într-o intervenție telefonică la Antena 3, Călin Popescu Tăriceanu a reclamat „abuzurile din justiție”.
„În 2015, când s-a pornit acțiunea DNA, la vremea respectivă eram singurul care avea curajul să vorbească despre abuzuri. (…) Aceste acțiuni ale DNA s-au înscris în condițiile în care erau foarte multe acțiuni împotriva leadership-ului politic etc. Când eram purtat ca martor la DNA se apropiau alegerile locale, apoi au avut loc alegerile pentru Parlament. Aceste lucruri au avut un impact important, mulți am fost etichetați cu acest inept penal și unii poate au crezut că merităm această etichetă”, a declarat Tăriceanu.
„La noi instituțiile s-au transformat într-o încrengătură paralelă, care să impună regulile fără să aibă legitimitatea votului”,
a susținut președintele Senatului, numindu-i pe Maior, Coldea, Dumbravă, Kovesi, structurile DNA.
Președintele Senatului a susținut că „lupta anticorupție s-a transformat într-o luptă de răfuieli politice mai mult sau mai puțin mafiote, mai mult sau mai puțin la vedere”.
Călin Popescu-Tăriceanu a fost trimis în judecată de DNA pe 7 iulie 2016 pentru mărturie mincinoasă şi favorizarea făptuitorului.
Conform DNA, în cadrul actelor de cercetare privind retrocedarea nelegală a unei suprafeţe din pădurea Snagov şi a Fermei Băneasa, Tăriceanu a făcut sub jurământ, la data de 15 aprilie 2016, declaraţii necorespunzătoare adevărului cu privire la aspecte esenţiale ale cauzei asupra cărora a fost întrebat şi nu a spus tot ce ştie în legătură cu împrejurări esenţiale, urmărind îngreunarea tragerii la răspundere penală a inculpaţilor cercetaţi în dosarul trimis în judecată.
Procurorii afirmă că Tăriceanu a susţinut în mod nereal că nu a avut cunoştinţă despre retrocedarea către Paul Philippe Al României a unor suprafeţe de teren în Băneasa (fosta fermă regală) şi Snagov (trunchiul de pădure Fundul Sacului), despre implicarea inculpaţilor Tal Silberstein, Beny Steinmetz, Moshe Agavi şi a altor persoane în procedurile de retrocedare şi nici despre actele de vânzare-cumpărare vizând aceste bunuri.
Tăriceanu este acuzat că a mai făcut declaraţii necorespunzătoare adevărului şi nu a spus tot ce ştie despre relaţia cu inculpaţii Tal Silberstein, Dan Andronic şi Remus Truică, despre întâlnirile şi discuţiile purtate cu acesta din urmă referitor la taxele notariale privind tranzacţionarea imobilelor menţionate şi modalitatea de dobândire şi valorificare a bunurilor revendicate.
