Odată cu încetarea atacurilor la Justiție, în general, și la DNA în speial, Direcția Națională Anticorupție (DNA) a reușit să se înregistreze noi indicatori de performanță. Astfel, în 2020, direcția a trimis în 2020 în judecată cu 30 la sută mai multe dosare decât în anul precedent, însemnând 306 cazuri cu 505 inculpați, conform bilanțului de activitate prezentat joi în sistem de videoconferință.
Din totalul de inculpați trimiși în instanță, 160 au ocupat funcții de conducere, control, demnități publice ori alte funcții importante.
➨ ”Mai multe sesizări înregistrate de la cetățeni, alte autorități ori sesizări din oficiu, respectiv 1988 față de 1722 în anul anterior”, se mai arată în bilanțul instituției conduse de Crin Bologa.
➨ De asemenea, au fost înregistrate mai multe hotărâri definitive în care instanțele de judecată au dispus soluții de condamnare în dosarele de mare corupție – 258 de cauze, adică o creștere cu 27%.
➨ La nivelul DNA s-a redus cu 200 stocul de cauze rămase nesoluționate, numărul acestora ajungând la 3.232 față de 3.416 în anul precedent, fiecare procuror având de soluționat în medie60de dosare, mai susțin reprezentanții structurii de parchet.
➨ Procurorii anticorupție au stabilit, totodată, prejudicii mai mari în 2020, comparativ cu 2019, însă valoarea măsurilor asigurătorii impuse a fost mai mică.
➨ ”S-a reținut în actele de trimitere în judecată un prejudiciu total de 165,3 milioane euro (comparativ cu 156,4 milioane euro în anul anterior). Valoarea măsurilor asigurătorii a fost de 137,5 milioane euro (comparativ cu 224 milioane euro în anul 2019)”, se mai arată în bilanțul de activitate al DNA.
➨ La capitolul dosare lucrate în timpul stării de urgență, respectiv de alertă, cauzate de pandemia de coronavirus, la Direcția Națională Anticorupție au fost înregistrate 105 dosare, dintre care au fost soluționate 29, iar în curs au rămas 76 de cauze.
➨ În cinci dosare au fost trimiși în judecată, prin rechizitorii și acorduri de recunoaștere a vinovăției, șase inculpați, pentru săvârșirea unor infracțiuni de competența DNA, în contextul pandemiei, conform bilanțului postat și pepagina de interneta instituției.
Potrivit DNA, riscurile și vulnerabilitățile la adresa activității instituției au fost legate de neocuparea prin numire a unor procurori pe funcții de conducere la nivelul secțiilor Direcției, acestea fiind acum ocupate prin delegare. Tot la acest capitol se încadrează, potrivit DNA, și nerepararea legilor justiției, ceea ce a dus, printre altele, la neasigurarea numărului suficient de procurori, ca efect al menținerii condițiilor de vechime și a procedurii de numire a procurorilor anticorupție introduse în anul 2018 și nepunerea în acord a legislației cu deciziile Curții Constituționale a României.
Crin Bologa, șeful DNA, s-a arătat însă nemulțumit de bugetul primit pentru serviciul care se ocupă de interceptări.
”Am cerut pentru serviciul tehnic 30 de milioane de lei şi am primit 6. Ne vom putea desfăşura activitatea probabil până la o rectificare bugetară. (..) Aşa cum arată alocarea bugetară în acest moment, nu ne putem desfăşura activitatea în bune condiţii”, a declarat Bologa.
Discussion about this post