BRUXELLES – Reuniunea dintre liderii Uniunii Europene şi cei ai ţărilor din America Latină şi Caraibe se încheie marţi şi, deşi discuţiile ar fi trebuit să marcheze o apropiere a relaţiilor, acestea au fost blocate din cauza slugărniciei unor țări de peste Ocean care refuză orice referire la războiul lui Putin în contextul în care Rusia a refuzat luni să prelungească un acordul cerealele de la Marea Neagră.
Nicaragua și Cuba se opun formulării propuse în proiectul de comunicat cu privire la Ucraina, în contextul în care se spune că primesc ordine de la Moscova, iar atitudinea acestopra riscă să transforme ceea ce trebuia să fie sărbătorirea unui parteneriat reînnoit într-un eșec diplomatic.
Prima zi a unui summit între UE și Comunitatea Statelor Latino-Americane și Caraibiene (CELAC) a fost dedicată afirmării unor legături intercontinentale consolidate. Dar discuțiile nobile au căzut rapid pe apa sâmbetei în timp ce negociatorii UE încercau să convingă țările din America Latină să condamne Rusia pentru războiul din Ucraina.
Nicaragua și Cuba s-au opus vehement limbajului propus cu privire la Ucraina, potrivit a trei oficiali UE – unul dintre ei susținând că aceste două țări au primit telefoane de la Moscova care le sfătuiau să facă acest lucru.
Disputa de la Bruxelles a avut loc chiar în momentul în care Rusia a refuzat luni să prelungească un acord mediat de ONU care a permis Ucrainei să își exporte surplusul de cereale prin Marea Neagră. Ambele au fost reamintiri dure ale modului în care geopolitica hibridă a Rusiei încearcă să creeze o prăpastie între Occidentul bogat și pro-ucrainean și restul lumii.
În pofida mai multor runde de negocieri privind o declarație comună pe care liderii ar putea să o semneze, luni seara nu exista încă niciun acord – unii oficiali temându-se că summitul de două zile ar putea să nu reușească să producă nicio declarație comună.
„Confirm că încă discutăm textul comunicatului”, a declarat președintele Consiliului European, Charles Michel, luni după-amiază, într-o încercare de limitare a pagubelor. „Și asta înseamnă ceva. Înseamnă că ne dorim de ambele părți un text ambițios”.
Un diplomat european a declarat la finalul reuniunii de luni că „negocierile vor merge până la linia de sosire”. Șicanele pe marginea textului „nu pun summitul în pericol – deocamdată.”
Credibilitatea în joc
Eșecul de a ajunge la un acord asupra unei declarații comune ar da o lovitură credibilității UE într-un moment în care aceasta încearcă să unifice vocile la ONU și în afara acesteia în sprijinul Ucrainei împotriva unei Rusii beligerante. De asemenea, Bruxelles-ul încearcă să redevină cel mai bun prieten cu America Latină, în fața unei Chine asertive care câștigă cotă de piață pe cealaltă parte a Atlanticului.
„Dacă Rusia ar depune armele, ar fi pace. Dacă Ucraina și-ar depune armele, nu ar mai exista Ucraina”, a declarat premierul leton Krišjānis Kariņs, a cărui țară se învecinează cu Rusia.
„Poate că dintr-o zonă mai îndepărtată, nu este atât de evident de înțeles”, a adăugat Kariņš, într-o aluzie clară la adresa țărilor CELAC.
Ultimele versiuni ale documentelor, văzute de POLITICO, datate 7 și 13 iulie, au arătat că limbajul privind Ucraina a fost diluat, trecând de la condamnarea „cu fermitate” a „încălcării” suveranității Ucrainei de către Moscova, la doar „exprimarea îngrijorării” privind războiul din Ucraina.
Întrebat despre această întârziere, ministrul de externe hondurian Enrique Reina a declarat: „Cred că face parte din acest proces să găsim, în acest dialog, o cale de ieșire care să respecte viziunile atât ale UE, cât și ale CELAC și ale fiecăruia dintre membrii săi”.
Ucraina nu a fost singurul subiect controversat, proiectul de comunicat semănând cu o listă de cumpărături, după ce fiecare capitală a insistat să menționeze prioritățile naționale, cum ar fi reparațiile coloniale sau insulele Malvine, pentru care Argentina și Regatul Unit – care nu mai este membru al UE – au purtat un scurt război în urmă cu 40 de ani.
