În ultima sâmbătă din luna martie, în fiecare an, în întreaga lume se sărbătorește Ora Pământului („Earth Hour”).
În aceste 60 de minute, prin gestul simbolic de a stinge lumina, se dorește conștientizarea de către cât mai mulți oameni a importanței protejării planetei pe care trăim.
În intervalul 20.30 – 21.30 este cea mai mare manifestare voluntară de mediu din istoria omenirii. În acea ora omenirea poluează mai putin, consumă mai putin și trăiește în armonie cu Pământul.
Numeroase companii și instituții publice au anunțat că participă la eveniment și în orașele țării sunt organizate evenimente în aer liber pentru cei care aleg să stingă becurile și să se conecteze la lumina Pământului și a celor din jur.
Fiecare activitate pe care o desfasuram lasa o amprenta asupra lumii in care traim.
„Cele mai recente dovezi științifice ne spun că impactul activităților umane asupra planetei este atât de puternic încât a modificat profund mediul în care trăim. Disponibilitatea resurselor naturale, condițiile climatice, calitatea apei, aerului, solului, diversitatea și abundenta speciilor sălbatice, vitale pentru umanitate în prezent și viitor, sunt periclitate. În același timp, avem informațiile și soluțiile necesare pentru a schimba acest parcurs negativ și depinde de implicarea fiecăruia dintre noi. Activitatea noastră de zi cu zi are un impact, nu mai exista niciun dubiu în aceasta privință, trebuie sa decidem ce impact vrem sa avem”, spune Orieta Hulea, director WWF Romania.
Însa dincolo de gestul simbolic de a stinge lumina, Ora Pământului a produs deja multe schimbări de mentalități și numeroase tari și-au modificat legislația pentru a o face mai „prietenoasa cu natura”.
„În ultimul deceniu, Ora Pamantului a inspirat milioane de oameni sa ia atitudine pentru a stopa schimbarile climatice sau pentru a contribui la alte initiative menite sa protejeze natura.
A fost creata o zona marina protejata de 3,5 milioane de hectare in Argentina, o padure Ora Pamantului de 2.700 de hectare in Uganda, iar Rusia a adoptat o noua legislatie pentru protectia marilor si padurilor.
Anul trecut, Polinezia Franceza s-a mobilizat pentru a proteja 5 milioane de kilometri patrati din marile sale pentru a conserva ecosistemele oceanice.
Kenya, de exemplu, intentioneaza sa planteze 1 miliard de copaci pana in 2030 pentru a reface padurile. In Malaezia, oamenii au initiat o petitie pentru a pune conservarea tigrilor pe agenda publica nationala. Ecuadorul militeaza in capitala Quito pentru o lege care sa interzica plasticul, iar Finlanda va provoca peste un sfert din populatia tarii sa adopte o dieta mai prietenoasa cu planeta”, arata cei de la WWF.
„Potentialul este semnificativ, iar daca fiecare om din Romania ar participa la aceasta initiativa ar putea fi economisiti peste 1,16 milioane de kilowati ora. Ora Pamantului transmite un semnal important referitor la problema risipei de energie si cred ca e bine sa fim preocupati de acest aspect nu doar o ora pe an, ci tot timpul”, a declarat Frank Hajdinjak, directorul general al E.ON Romania.
Prin evenimentul Ora Pământului se urmăreşte stimularea impulsului pentru a conecta oamenii cu Pământul, pentru menţinerea climei în limitele normale, potrivit www.earthhour.org. Energiile fosile (cărbune, gaz, petrol), utilizate în producerea electricităţii, sunt responsabile de trei sferturi din emisiile de gaze cu efect de seră, aflate la originea încălzirii climatice.
Prima ediţie a evenimentului a avut loc în 2007, la Sydney, în Australia, înregistrându-se participarea a 2,2 milioane de oameni. Mişcarea „Earth Hour” a fost iniţiată de „World Wide Fund for Nature” (WWF) (Fondul mondial pentru natură), care derulează proiecte pentru conservarea naturii, în peste 100 de ţări.
Ora Pământului începe în insulele Fiji, trecând apoi în Asia, Europa şi America. Anul trecut, comunitatea de susţinători ai acestui eveniment a atins 2 miliarde de oameni, în peste 7.000 de oraşe, din peste 152 de ţări.
Ora Pământului se sărbătoreşte în România din anul 2009, continuând tradiţia stingerii luminilor în mod simbolic. Numeroase instituţii publice şi private din toată ţara participă la evenimentul Ora Pământului. În Bucureşti, Arcul de Triumf, Palatul Parlamentului, Camera Deputaţilor, Statuia Aviatorilor, Promenada Mall, Opera Comică pentru Copii, Casa Memorială „Tudor Arghezi – Mărţişor”, Parcul Circului, Palatul Victoria, sediul Primăriei Municipiului Bucureşti se numără printre instituţiile şi monumentele al căror iluminat va fi întrerupt sâmbătă, 30 martie, în intervalul 20.30 – 21.30, de Ora Pământului.
De-a lungul timpului, la nivel mondial, organizatorii au marcat acest eveniment prin stingerea luminilor pentru o oră în construcţii emblematice: cele mai înalte turnuri gemene, Petronas Twin Towers, din Kuala Lumpur (Malayezia); Sfinxul şi Marile Piramide din Giza (Egipt); cel mai înalt turn din lume (829 m, 200 de etaje) construit în Dubai, Burj Khalifa; la Moscova, clădirile din jurul Pieţei Roşii, Muzeul Istoriei, magazinul GUM, catedrala Vasili Blajenâi şi o parte din incinta Kremlinului; la Paris, Turnul Eiffel, Primăria, catedrala Notre-Dame, Arcul de Triumf şi Piaţa Concordiei; la Lisabona, Turnul Belem şi mânăstirea Jeronimos; la Londra, Palatul Westminster, Palatul Buckingham, Turnul Londrei; Fântâna din Geneva, catedralele din Lausanne şi Fribourg, castelul din Chillon etc.
