NEW YORK – 143 de țări au votat în favoarea rezoluției anti rusă în Adunarea Generală a ONU privind așa-zisele referendumuri din regiunile Donețt, Lugansk, Herson și Zaporojie. Rezoluția solicită, de asemenea, o soluționare negociată a conflictului din Ucraina. Pentru a adopta o rezoluție, aceasta trebuie să fie susținută de cel puțin două treimi dintre alegători, ceea ce s-a și întâmplat, putându-se spune că a fost adoptată cu o largă majoritate.
Configurația votului din Adunarea Generală a ONU arată și cât de marginalizată este Federația Rusă pe mapamond. Practic, doar patru țări masi sunt aliate cu Rusia: Belarus, Coreea de Nord, Nicaragua și Siria, care au votat împotrivă.
.
China, India, Africa de Sud s-au abținut, Brazilia a votat în favoarea rezoluției. S-au abținut și Armenia, Kazahstan, Kârgâzstan, Tadjikistan și Uzbekistan. Georgia, Letonia, Lituania, Moldova, Estonia au susținut rezoluția, la fel ca și Ucraina.
.
Azerbaidjanul și Turkmenistanul s-au eschivat preferând să nu voteze, atitutdinea lor fiind, totuși un vot tacit anti Rusia, dat fiind că nu au votat în favoarea ei. Trebuie menționat și că mai multe țări nu pot vota din cauza restanțelor cotizațiilor de membru. Pe lângă cele de mai sus, la vot nu au participat și următoarele țări: Burkina Faso, Venezuela, Djibouti, Iran, Camerun, El Salvador, Sao Tome și Principe, Guineea Ecuatorială.
.
De la vot s-au abținut următoarele țări: Algeria, Bolivia, Burundi, Vietnam, Guineea, Honduras, Zimbabwe, Cuba, Laos, Lesotho, Mali, Mongolia, Mozambic, Namibia, Pakistan, Republica Congo, Sudan, Thailanda, Tanzania, Togo, Uganda, CAR, Sri Lanka, Eritreea, Eswatini, Etiopia, Sudanul de Sud.
.
Aceasta este a treia rezoluție adoptată de Adunarea Generalî a ONU privind războiul din Ucraina.
.
Pe 2 martie, a fost adoptat un document în legătură cu începerea operațiunii militare speciale a Rusiei în Ucraina, prin care se cerea ca Rusia să-și retragă trupele. Apoi 141 de țări au votat pentru susținere, 5 împotrivă, 35 s-au abținut și 12 nu au participat.
.
Pe 24 martie, sesiunea specială a adoptat o rezoluție privind situația umanitară din Ucraina, în timp ce vina pentru situația umanitară dificilă a fost atribuită doar Rusiei. 93 de țări au votat în favoarea documentului, 24 au votat împotrivă, 58 s-au abținut și 18 nu au votat.
Ce prevede rezoluția
Textul rezoluției se bazează pe un document pregătit de SUA și Albania, care a fost examinat de Consiliul de Securitate al ONU la 30 septembrie.
.
„Adunarea Generală salută și exprimă un sprijin ferm pentru eforturile Secretarului General și ale țărilor membre, face apel la țările membre și organizațiile internaționale, inclusiv OSCE, să sprijine detensionarea situației actuale și pacea. soluționarea conflictului prin dialog politic, negocieri, mediere și alte mijloace pașnice,” se arată în textul rezoluției
.
Crimeea și Sevastopolul au fost menționate în preambul, unde s-a afirmat că ar fi fost „ocupate temporar de Rusia”. Această prevedere a dispărut din versiunea finală a textului.
.
De semenea, documentul notează că o reglementare pașnică ar trebui realizată „cu respect pentru suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei în cadrul granițelor sale recunoscute internațional și în conformitate cu principiile Cartei ONU”. Textul original conținea doar un apel la detensionare, reglementarea pașnică nu era menționată în el.
.
Totodată, textul rezoluției a păstrat prevederile de condamnare și nerecunoaștere a referendumurilor în noile regiuni ale Federației Ruse și cere Moscovei să „retragă complet și fără condiții toate forțele armate de pe teritoriul Ucrainei în limitele sale recunoscute internațional.„
Reamintim că la 30 septembrie, președintele rus Vladimir Putin și șefii regiunilor spearatiste au semnat acorduri privind aderarea lor la Rusia, în baza unor referendumuri-simulacru. La 4 octombrie, Putin a semnat legi privind ratificarea tratatelor privind admiterea în Rusia a Republicilor Populare Donețk și Lugansk, Zaporojie și Herson.
