Într-o Românie din care tinerii pleacă de cruzi la munca în Italia sau în Anglia, lăsând în urmă o țară a antreprenorilor, a managerilor și a influencerilor, ce viitor poate avea un tânăr care vrea să facă agricultură acasă. Care nu vrea să culeagă căpșuni pentru spanioli sau sparanghel pentru nemți. Povestea lui Vali din Vătași, un sat abandonat de România lui Dragnea, chiar pe domeniul lui.
Valentin Nae are de 23 de ani și este dintr-un sat teleormănean, numit Vătași. Tânărul este student la Facultatea de Agricultură din cadrul Universității de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară din Bucureşti (USAMV). Valentin este unul dintre puținii adolescenți care știu ce își doresc, iar domeniul pe care vrea să continue este mai rar întâlnit în rândul tinerilor, dar este mult mai ”dulce”.
Valentin a învățat de mulți ani meserie. Acum urmează tradiția familiei și se ocupă de stupii cu albine.
Întrebat cum este experiența la facultate și ce l-a făcut să dea la Agronomie, studentul răspunde respectuos. Respectul acela nativ, al omului simplu:
”M-am gândit că va fi un avantaj pentru mine, pot spune că sunt familiar cu domeniul ăsta de mic și mă ocup deja de stupii cu albine. Mi-a plăcut dintotdeauna ramura asta, lucram mereu acasă și la facultate este mult mai frumos. Facem și practică prin campus, pe la ferme. La facultate studiem mai multe ramuri, cum ar fi ovicultură, sivicultură, dar și economie, contabilitate, management. Ultimele se axează pe cum îți poți dezvolta propriile afaceri”.
Afacerea cu stupii se trage din familie, așa cum spune și Valentin, totul a pornit de la bunicul său.
”Tatăl meu are stupi din 1992, dar înainte a avut și bunicul meu, deci este oarecum o tradiție de familie”.
Drumul pe care vrea să-l urmeze Valentin poate fi destul de dificil sau periculos pe alocuri, în funcție de toanele albinelor, dar mai ales ale administrației famnoriote la care totul se reduce la șpagă. Albinele sunt harnice, dar pot fi și periculoase.
”Mi-a fost puțin frică la început. Am fost înțepat de multe ori. Cel mai mult am fost înțepat de vreo 13 albine odată. Eram puțin amețit, după am luat o pastilă și mi-am revenit. M-am umflat puțin la față. Pe tatăl meu, cel mai mult l-au înțepat 21 de albine doar de cap și față. Deși port costumul, câteodată tot se întâmplă să te înțepe. Acum nu îmi mai este frică”, povestește tânărul puțin amuzat de aceste amintiri.
Cel mai dificil din punctul lui de vedere este că trebuie să te controlezi în jurul albinelor, trebuie să lucrezi delicat cu ele: ”Ele te simt. Dacă tu ești agitat și ele sunt agitate” .
Deși lucrează cu normă întreagă, albinele au o rutină bine stabilită.
”Cel mai bine să intri la ele este atunci când sunt ”la cules”, în jur de ora nouă dimineața. Nu e bine mai devreme pentru că le deranjează. Nu e bine să lucrezi când e înnorat sau plouă, devin agitate”.
Pretențioase, albinele sunt, în schimb, harnice, iar, așa cum spune Valentin ”mai organizate decât oamenii”:
”Albinele sunt mai organizate decât oamenii. Unele hrănesc regina, sunt în jur de 15, unele hrănesc puietul, altele transportă apă pentru puiet în stup, unele se duc la cules. Unele ”păzesc stupul de infractori”, să nu intre oaspeți nepoftiți. Altele curăță stupul de mizerie, altele ventilează mierea”, spune Valentin printre râsete.
Albinele au nevoie și de condiții prielnice. Trebuie să fie plasate într-un loc amenajat pentru ele, nu trebuie să fie înconjurate de gălăgie, mirosuri neplăcute. Să aibă de unde să culeagă. Este bine dacă sunt plasate lângă o zonă de câmp, unde se găsesc toate florile, precum trandafir sălbatic, tecari, tei, salcâmi, floarea soarelui, alții se duc cu ele la câmp, în pastoral, adică la pădure.
God Save the Queen
Albinele trebuie să fie duse la câmp?
Ei bine, da, acestea se așază bine într-un camion, în așa fel încât să nu rănească regina în timpul transportului și sunt duse la câmp. Trebuie să fie cât mai aproape de natură.
Valentin povestește care este cea mai grea perioadă din an pentru a te ocupa de stupii cu albine: ”Iarna, mai ales când gradele sunt cu minus. Stupii trebuie izolați bine, mă asigur că nu are pe unde să intre frigul. Deasupra se pune niște hârtie. După aceea, își reglează singure temperatura, dar dacă le zdruncini sau dai de scaunul unde stau și este gerul acela în care ele abia mișcă, le poți omorî. Multe mor oricum din cauza gerului și pentru că nu se hrănesc. Este ger. În perioada geroasă mulți apicultori au secretele lor când vine vorba să aibă grijă de stupi. Trebuie să ai experiență ”
Albinuța de Vătași
Tânărul apicultor a reușit să facă mierea din Vătași cunoscută nu numai pe meleagurile sale. În octombrie-noiembrie 2018, Valentin Nae, alături de colegii săi de facultate, a participat la Târgul INDAGRA, cel mai mare târg dedicat agriculturii. Întregul proiect s-a numit ”Albinuța de Vătași”, iar studenții s-au diferențiat prin originalitate.
”Proiectul ”Albinuța de Vătași” a fost un proiect susținut de mine și mai mulți colegi de la facultate, împreună am fost la Romexpo, la Târgul Indagra 2018, unde am invitat oamenii să deguste mierea. Am vrut să ne diferențiem, să fim originali și să venim cu ceva ce nu se prea găsește pe piață, așa că am adăugat în miere: cătină, alune și stafide. Și le-am cerut păreri oamenilor. Într-adevăr, totul a fost 100% natural”.
Conform lui Valentin, vedetele târgului au fost sortimentele cu cătină și cu alune de pădure: ”Chiar a avut succes, noi aveam doar la degustare, dar oamenii voiau să și cumpere. Au venit străini să deguste și le plăcea foarte mult”.
Având deja un plan stabilit, Valentin știe care este următorul pas spre cariera sa. Vrea să-și dezvolte stupii de albine, să lucreze în domeniul agriculturii și toate acestea pe teritoriul României. Nu ar pleca din țara lui, poate doar să-și extindă viitoarele proiecte.
”În viitorul apropiat, mi-aș dori să-mi înmulțesc stupii. Vreau să ajung la 100 de stupi, acum am 28. După aceea, îmi doresc să încep mai multe proiecte cu fonduri europene. Vreau să lucrez în domeniul agriculturii, tot ce ține de ea”.
