Alegerile europarlamentare au avut loc pe 26 mai, iar câștigător detașat a fost PNL-ul. Românii au venit în număr mare la vot, marcând o prezență record, 48,94% la europarlamentare şi 41,21% la referendumul pe Justiție.
România este reprezentată de români în Parlamentul European din 2007, de când țara a aderat la Uniunea Europeană. Pentru următorul mandat, între 2019-2024, PNL este partidul care va trimite cei mai mulți membri în Parlamentul European, după ce a obținut la alegerile de duminică aproape 27% din voturile românilor.
Pentru locul doi, lupta se ține între USR-PLUS și PSD, cu o distanță foarte mică între ele, de puțin peste 40.000 de voturi în favoarea PSD.
Liberalii își vor trimite cel puțin 10 europarlamentari, iar aceștia sunt: Rareș Bogdan, Mircea Hava, Siegfried Mureșan, Vasile Blaga, Adina Vălean, Daniel Buda, Dan Motreanu, Gheorghe Falcă, Cristian Bușoi și Marian-Jean Marinescu.
După PNL, formațiunea clasată pe locul doi este cel mai probabil să obțină 8 posturi de europarlamentar, la egalitate cu cea de pe locul trei.
Din partea PSD-ului, europarlamentarii vor fi, cel mai probabil:Rovana Plumb, Carmen Avram, Claudiu Manda, Cristian Terheș, Dan Nica, Maria Grapini, Tudor Ciuhodaru și Dragoș Benea. Primul sub linie este fostul ministru al Afacerilor Europene Victor Negrescu, dar el va intra în Parlamentul European doar în eventualitatea retragerii cuiva deja ales.
Alianța 2020 USR PLUS îi va trimite în Parlamentul European pe următorii candidați: Dacian Cioloș, Cristian Ghinea, Dragoș Pîslaru, Clotilde Armand, Dragoș Tudorache, Nicolae Ștefănuț, Vlad-Marius Botoș și Ramona Strugariu. Primul sub linie și aici este juristul USR Vlad Gheorghe, locul nouă pe listă.
Celelalte formațiuni (Pro România, PMP, UDMR) care au trecut pragul electoral vor trimite la Bruxelles și Strasbourg câte doi europarlamentari. Aceștia sunt:
- PRO România – Victor Ponta și Corina Crețu
- PMP – Traian Băsescu și Eugen Tomac
- UDMR – Iuliu Winkler și Lorant-Gyorgy Vincze
ALDE a fost codaș în acest scrutin al europarlamentarelor, în contextul în care nu a trecut de pragul parlamentar de 5%.
Ce au fost și ce au ajuns
PSD-ul a decăzut considerabil, având în vedere că în 2014 a trimis Parlamentul European 16 oameni, după ce obținuse un scor de peste 37%.
PNL a obținut un rezultat record la un scrutin europarlamentar de la aderarea României la Uniunea Europeană. La alegerile din 2014, liberalii au obținut un scor de 15%, trimițând în Parlamentul European doar șase oameni, totuși cu unul mai mult decât în 2009.
În 2014, coaliția PSD-UNPR-PC a obținut jumătate din mandate, 16, în timp ce PNL avea 6, PDL avea 5, PMP și UDMR câte două, iar cel de-al 32-lea mandat a fost al unui candidat independent, Mircea Diaconu.
Primele alegeri din România pentru Parlamentul European s-au desfășurat pe 25 noiembrie 2007, în același timp cu referendumul inițiat de președintele de la vremea aceea, Traian Băsescu, pe tema tipului de vot uninominal care urma să fie adoptat.
În 2007, cele mai multe voturi le-a avut Partidul Democrat (1.476.105 de voturi – 28,81% cu 13 mandate), apoi PSD (1.184.018 de voturi – 23,11% cu 10 mandate), iar pe locul trei, PNL (688.859 de voturi – 13,44% cu 6 mandate).
Pe 7 iunie 2009, a avut loc al doilea scrutin pentru Parlamentul European. România a rămas cu 33 de mandate de eurodeputați, pentru care s-au luptat șapte formațiuni politice și doi candidați independenți. Prezența la vot a fost mult mai mică decât în 2007 , 27,67%, adică 5.035.297 de oameni.
Cele mai multe voturi la alegerile europarlamentare din 2009, din România, au avut: PSD+PC (1.504.218 de voturi – 31,07% cu 11 mandate) și PDL (1.438.000 de voturi – 29,71% cu 10 mandate).
