BUCUREȘTI – Charles Michel, președintele Consiliului European, a fost primit luni de președintele Klaus Iohannis la Cotroceni, oficialul european aflându-se într-o vizită de lucru în România. Cei doi au discutat, în principal, despre extinderea spațiului Schengen și despre situația dificilă în care se află Republica Moldova, urmare a atacurilor hibride ale Rusiei.
Președintele Klaus Iohannis a declarat luni că nu există nici ”o asumare concretă” pentru o dată certă de aderare a României la spațiul Schengen. El a spus că este îngrijorat de creșterea euroscepticismului în România și a spus că principalele cauze sunt războiul din Ucraina și efectele lui economice, dar și eșecul Schengen.
El a avertizat că România trebuie primită în Schengen pentru ca ”cetățenii români să creadă în continuare că UE e un spațiu nu doar al pieței unice, ci și al libertății de mișcare”.
● Aderarea la Schengen e un obiectiv național și rămânem foarte implicați. Este un proces complicat de negociere fiindcă, paradoxal, noi nu trebuie să dovedim că suntem preătiți, toată lumea a acceptat că România îndeplinește toate condițiile. Avem însă o opoziție din partea Austriei care nu e legată de România, ci e legată de migrație, de felul în care în UE e tratat Schengen. Asta face întreaga negociere foarte complicată, avem o situație generată de migrație la nivel european unde noi putem să intervenim, cât se poate. Noi gestionăm foarte bine migrația. Azi președintele Charles Michel va vizita o unitate a poliției de frontieră. Continuă toate negocierile, am organizat un întreg summit dedicat chestiunii migrației.
●Nu există nici o asumare concretă a unei date din iunie sau octombrie, însă ambiția mea e să finalizăm acest proces în cursul acestui an, în varianta cea mai bună și cu Bulgaria. Nouă ne convine cel mai mult să intrăm împreună cu Bulgaria.
●Este o problemă a UE să rezolvăm această chestiune. Schengen e o emblemă a UE. Faptul că pe 8 decembrie nu s-a reușit un vot e o palmă dată Uniunii Europene și aspirației de liberă mișcare a cetățenilor europeni. Această problemă trebuie rezolvată cât mai repede dacă vrem ca cetățenii noștri să creadă în continuare că UE e un spațiu nu doar al pieței unice, ci și al libertății de mișcare.
●Despre creșterea euroscepticismului: Mă îngrijorează și este o evoluție care are câteva explicații obiective. Și eșecul Schengen e una din cauze, dar nu cred că este determinantă.
●Războiul de la graniță este cu siguranță un factor extrem de important, criza energetică și inflația sunt factori foarte importanți. Românii au așteptat soluții mai rapide, mai concrete și mai cuprinzătoare.
●UE s-a străduit, am venit cu soluții, dar trebuie să vedem lucrurile așa cum sunt: dacă e război, sunt crize,și mai vine și un refuz pe Schengen, e de înțeles că unii români își pierd puțin răzbdarea. Dar sunt convins că vom reveni la optimismul și încrederea față de UE, pentru că românii sunt pro-europeni. Și cum Romnia are o singură direcție clară, cea proeuropeană, e datoria noastră, a politicienilor, să le explicăm ce face UE și cum abordăm toate problemele cu care se confruntă oamenii.
●„Discuțiile de astăzi ne-au oferit ocazia să aprofundăm subiectele de actualitate, o parte dintre acestea discutate și săptămâna trecută în cadrul Consiliului European”, a spus președintele, subliniind perioada dificlă în care ne aflăm, marcată de un război la graniță și faptul că UE și statele membre au dat dovadă de unitate și solidaritate.
Evident, în acest context, un subiect de discuție a fost Republica Moldova, Bucureștiul fiind principalul protector și avocat al Chișinăului.
●„Sprijinul trebuie menținut și consolidat pe toate palierele: politic – inclusiv prin avansarea parcursului european -, economic, militar, umanitar. Am fost de acord astăzi că acțiunea destabilizatoare a Federației Ruse nu se limitează la Ucraina. Am prezentat Președintelui Consiliului European evaluarea noastră privind situația din Republica Moldova, care este în prezent ținta unor amenințări și acțiuni hibride menite să îi deraieze parcursul european. Pentru a face față acestei presiuni, Republica Moldova are nevoie de tot sprijinul din partea Uniunii Europene și mă bucur că Președintele Consiliului European împărtășește această viziune”, a spus președintele, amintind de pachetul de sprijin pentru România.
●„Totodată, Uniunea Europeană pregătește o misiune civilă care să ofere sprijin concret în combaterea amenințărilor hibride. Continuăm, de asemenea, să promovăm propunerea noastră de a avea un regim de sancțiuni dedicat situației din Republica Moldova, ca răspuns la acțiunile destabilizatoare ale Federației Ruse”, a mai spus președintele.
